România riscă să piardă aproximativ 3 miliarde de euro din fondurile de redresare ale Uniunii Europene, potrivit unor oficiali citați de Financial Times într-un material din 17 noiembrie, al cărui fragment a fost tradus și publicat de Rador Radio România. Avertismentul vine într-un moment în care datele BNR arată un deficit de cont curent de 22,88 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului.
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a descris România drept una dintre țările în care riscul reducerii fondurilor este ridicat. Declarația nu echivalează cu anunțarea unei pierderi definitive, iar estimarea de aproximativ 3 miliarde de euro este atribuită de relatare unor oficiali, nu prezentată ca o sumă stabilită printr-o decizie finală a Comisiei.
Distincția contează: în joc sunt bani condiționați de reforme și investiții, iar evaluarea îndeplinirii angajamentelor determină cât poate fi plătit. Riscul semnalat de FT trebuie urmărit împreună cu deciziile concrete de la Bruxelles, nu confundat cu o tăiere deja executată integral.
Ce confirmă Comisia Europeană
Comisia a anunțat pe 16 noiembrie o evaluare doar parțial pozitivă a celei de-a cincea cereri de plată a României, în valoare de 2,67 miliarde de euro. Au fost considerate îndeplinite satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte.
Cele șase obligații rămase vizează, între altele, cadrul pentru investiții regenerabile pe terenuri ale statului și hidrogenul regenerabil, registrul terenurilor statului, timpul intervențiilor în rețeaua de transport al electricității, testul IMM și accesul firmelor la finanțare prin garanții de portofoliu.
România are două luni pentru observații după comunicarea motivelor evaluării negative. Suma corespunzătoare obligațiilor neîndeplinite va depinde de evaluarea finală și de metodologia Comisiei. Cererea a șasea și finală este, de asemenea, în analiză.
Comunicatul oficial nu stabilește o pierdere totală de 3 miliarde de euro pentru întregul plan. Nici cele șase obligații nu permit calcularea reducerii printr-o simplă proporție din valoarea cererii: metodologia acordă o greutate importantă reformelor-cheie.
Deficitul extern a ajuns la 22,88 miliarde euro
Potrivit datelor provizorii publicate de BNR pe 16 noiembrie, deficitul de cont curent din ianuarie–septembrie 2026 a fost de 22,88 miliarde euro, față de 22,005 miliarde în aceeași perioadă din 2025. Diferența este de 875 milioane euro.
Deficitul bunurilor a ajuns la 25,312 miliarde euro, fiind compensat parțial de excedentul serviciilor, de 10,463 miliarde euro. Contul curent include și veniturile primare și transferurile curente. Nu reprezintă soldul tuturor banilor intrați și ieșiți din țară, deoarece investițiile și alte operațiuni financiare sunt înregistrate distinct.
În aceeași perioadă, investițiile directe ale nerezidenților au însumat 4,262 miliarde euro, comparativ cu 6,821 miliarde euro în primele nouă luni din 2025. Acest indicator descrie o componentă a finanțării externe, nu o sumă care poate fi scăzută mecanic din toate celelalte cifre pentru a obține o „pierdere” unică.
Rezervele valutare: minus 6,312 miliarde în două luni
BNR confirmă și reducerea rezervelor valutare de la 64,865 miliarde euro la sfârșitul lui august la 60,060 miliarde în septembrie și 58,553 miliarde în octombrie. Scăderea cumulată în cele două luni este de 6,312 miliarde euro.
Comunicatele aferente au fost publicate la 1 octombrie și 2 noiembrie. În octombrie au existat intrări de 4,385 miliarde euro și ieșiri de 5,892 miliarde, inclusiv operațiuni privind rezervele minime ale băncilor, conturile Ministerului Finanțelor și serviciul datoriei publice în valută.
Mișcarea rezervelor nu poate fi atribuită integral unei singure cauze și nu se adună cu deficitul de cont curent și cu fondurile PNRR aflate în risc. Sunt indicatori diferiți, calculați pentru perioade și operațiuni diferite.
De ce fondurile europene devin cu atât mai importante
În analiza Publicației Online Bani și Afaceri, riscul este că o finanțare europeană așteptată poate deveni indisponibilă exact când spațiul bugetar este restrâns. Pentru un proiect deja angajat, aceasta poate impune găsirea altei surse de bani, reducerea anvergurii sau reprogramarea investiției, în funcție de situația sa concretă.
Pentru firme, semnalul practic este să urmărească sursa efectivă de finanțare a proiectelor și calendarul plăților. Avertismentul FT merită luat în serios, dar diferența dintre o sumă în risc, una suspendată și una definitiv redusă trebuie păstrată până la deciziile finale.
Surse: Financial Times, Henry Foy, buletinul „Europe Express”, 17 noiembrie 2026, fragment tradus de Rador Radio România sub titlul „Capitale în recuperare”, 18 noiembrie; Comisia Europeană, IP/26/2444, 16 noiembrie 2026; BNR, „Balanța de plăți și datoria externă – septembrie 2026”, 16 noiembrie; BNR, „Rezervele internaționale – septembrie 2026” și „Rezervele internaționale – octombrie 2026”, 1 octombrie și 2 noiembrie 2026.
Sursa imagine: Fotostock.ro

