Creditul de consum pe termen lung nu este recomandat de specialistii Bancii Centrale. Acestia avertizeaza asupra faptului ca aceste credite sunt mai riscante decat cele ipotecare. Mai mult, specialistii bancii centrale atrag atentia asupra faptului ca bunul cumparat pe credit, fie o masina, fie un bun electrocasnic, se depreciaza mult mai rapid decat se ramburseaza creditul. Dar sa vedem concluziile expertilor bancii centrale.
Structura creditului pentru populatie este mai periculoasa decat dinamica, iar renuntarea la limitarea gradului de indatorare a populatiei va majora creditul cu maximum 3 miliarde de euro. Acestea sunt principalele concluzii formulate de Banca Nationala a Romaniei in raportul "Evolutia riscurilor populatiei din perspectiva stabilitatii financiare".
Analiza realizata de BNR arata ca romanii se indatoreaza tot mai mult pentru achizitionarea de bunuri de consum si pe termen lung, ceea ce va afecta averea populatiei. Volumul creditelor de consum reprezenta, la sfarsitul lunii septembrie 2007, peste trei sferturi, respectiv 78% din volumul total al imprumuturilor, iar ponderea creditului pe termen lung crescuse, dupa primele noua luni ale acestui an, pana la 74,4%, fata de 62% in septembrie 2006.
Banca centrala avertizeaza ca, in privinta structurii, creditul de consum are risc superior creditului ipotecar, generand 94% din serviciul datoriei si este principalul contributor la cresterea acestuia. Creditul in lei contribuie semnificativ la cresterea serviciului datoriei, pe fondul dobanzilor mai ridicate si al majorarii volumului creditului acordat in moneda nationala. Creditele catre populatie depaseau 18 miliarde de euro la sfarsitul lunii septembrie, in crestere cu aproape 69% fata de momentul similar al anului trecut. Pe de alta parte, economistii de la BNR sustin ca exista, in continuare, loc de crestere pentru creditul catre populatie, deoarece ponderea in produsul intern brut ramane cea mai mica in cadrul esantionului de tari analizate de Banca Nationala, care include state din regiune – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia si Croatia – si o medie pentru zona euro.
Insa, potrivit bancii centrale, tendinta romanilor de a imprumuta bani de la banci pentru a achizitiona bunuri de consum dauneaza averii populatiei, deoarece activele astfel achizitionate, de exemplu electrocasnice sau automobile, se depreciaza mult mai rapid fata de ritmul in care debitorii ramburseaza creditul. In plus, indatorarea bancara a populatiei a crescut intr-un ritm mult mai accentuat comparativ cu economisirea bancara.
"Scaderea plasamentelor populatiei in depozite bancare este o tendinta observata in toate tarile dezvoltate, dar este dublata de cresterea plasamentului in alte forme de investitii – titluri ale pietei de capital, fonduri de pensii, asigurari de viata. In Romania, pozitia de debitor net fata de sectorul bancar nu este contrabalansata in investitii in alte tipuri de active lichide, capabile sa fie uzitate in cazul unor nevoi neasteptate de lichiditate sau ca forma de economisire", mai spun expertii bancii centrale.
Acestia avertizeaza ca riscurile generate de structura creditului ar putea creste in perioada urmatoare, deoarece nevoia de inzestrare cu bunuri de folosinta indelungata a romanilor "este posibil sa nu se fi ameliorat", mai ales in cazul celor cu venituri reduse. Politicile de refinantare a unor credite mai mici printr-un credit cu maturitate mai mare au inceput sa ia amploare iar pretul locuintelor ramane prohibitiv pentru marea parte a populatiei. BNR mai spune ca, atata timp cat venitul disponibil al populatiei va creste, efectele negative mentionate ar trebui sa nu genereze probleme.
