Comisia Europeană a prezentat pe 5 noiembrie un pachet pentru educație și competențe care urmărește să apropie pregătirea profesională de nevoile economiei, să îmbunătățească rezultatele școlare și să sprijine folosirea responsabilă a inteligenței artificiale. Pentru companii, partea cu efectele cele mai directe este strategia de formare profesională: module flexibile dezvoltate împreună cu industria și parteneriate între firme și instituțiile de învățământ.
Calendarul este etapizat. Un proiect-pilot de formare sectorială este prevăzut pentru 2027, iar parteneriatele pentru noi centre de pregătire ar urma să înceapă din 2028. Anunțul nu echivalează cu deschiderea imediată a unor apeluri de finanțare pentru întreprinderile românești.
Pregătire mai apropiată de tehnologia folosită în firme
Strategia europeană pentru educația și formarea profesională, cunoscută prin abrevierea VET, pune accent pe sectoarele care au nevoie de personal calificat: energie, industrie prelucrătoare, sănătate, apărare și construcții. Comisia propune un accelerator european de formare sectorială, cu un pilot din 2027, care să ofere module scurte și flexibile, realizate cu parteneri industriali și utilizabile în programele naționale.
Din 2028 sunt prevăzute parteneriate între companii și furnizorii de formare pentru dezvoltarea unor centre noi. Acestea ar trebui să ajute în special întreprinderile mici și mijlocii să găsească lucrători calificați și să introducă tehnologii noi. Strategia include și o platformă europeană pentru mobilitatea cursanților și ucenicilor, destinată experiențelor de pregătire în alte țări.
În explicațiile care însoțesc pachetul, Comisia estimează că aproximativ 60% dintre locurile de muncă din UE se află în domenii legate de formarea profesională. Instituția arată că șapte din zece ocupații cu deficite răspândite de personal necesită calificări profesionale și că, anual, aproximativ 3,6 milioane de lucrători din aceste domenii vor trebui înlocuiți. Aceste cifre descriu situația europeană, nu un deficit măsurat separat pentru România.
Competențe AI, cu profesorii la conducerea procesului
Pachetul are și o componentă digitală. Comisia anunță pilotarea unui certificat de competențe privind inteligența artificială pentru elevi începând cu anul școlar 2027–2028. Scopul este înțelegerea și folosirea critică a instrumentelor AI, nu simpla deprindere a utilizării unei aplicații.
La 3 noiembrie a fost înființat consorțiul european de infrastructură digitală pentru educație EDU-EDIC, la cererea a opt state fondatoare. Potrivit listei din documentul oficial de întrebări și răspunsuri, România nu se numără printre fondatori. Alte state membre pot adera ulterior, în condițiile statutului consorțiului.
Infrastructura comună urmărește interoperabilitatea, protecția datelor și dezvoltarea unor servicii digitale de încredere pentru școli. Pentru furnizorii de tehnologie educațională, direcția anunțată este reducerea fragmentării dintre piețele naționale. Aceasta nu reprezintă însă o comandă publică sau un contract acordat automat unei companii.
Două recomandări propuse, fără obligații noi impuse direct
Comisia a propus Consiliului două recomandări: una pentru îmbunătățirea competențelor de bază, cealaltă pentru creșterea atractivității profesiei de profesor. Consiliul este invitat să le examineze și să le adopte. Documentele de tip recomandare nu au caracter obligatoriu, iar statele membre rămân responsabile pentru conținutul și organizarea propriilor sisteme de educație.
Agenda pentru profesori urmărește condiții de muncă și cariere mai atractive, formare inițială și continuă mai bună și reducerea sarcinilor administrative. Separat, alianțele europene între școli ar urma să primească sprijin dedicat prin Erasmus+ din 2027, pentru proiecte cu obiective măsurabile de îmbunătățire a competențelor de bază.
Problema de fond este ilustrată prin rezultatele PISA 2025 citate de Comisie: 33,9% dintre elevii europeni de 15 ani au rezultate slabe la matematică, 31,3% la lectură și 25,9% la științe. Sunt indicatori la nivelul UE; comunicatul nu oferă în acest pasaj procente naționale pentru România.
Ce pot urmări angajatorii din România
În analiza Publicației Online Bani și Afaceri, miza pentru firmele românești este legătura dintre investiția în tehnologie și capacitatea oamenilor de a o folosi. Un utilaj nou sau un instrument AI nu elimină nevoia de pregătire; schimbă tipul de competențe cerut echipei.
Companiile interesate de parteneriate cu școli profesionale pot identifica deja calificările necesare, echipamentele pe care le-ar putea pune la dispoziție și capacitatea proprie de a organiza practică. Aceste pregătiri nu garantează eligibilitatea într-un program viitor, dar pot susține un dialog concret cu furnizorii de formare.
Următoarele repere sunt examinarea recomandărilor de către Consiliu, detaliile de implementare ale programelor și deciziile naționale. Comisia va organiza la 20 noiembrie Summitul european pentru educație și competențe, pentru lansarea implementării pachetului împreună cu statele și partenerii implicați.
Surse: Comisia Europeană, „Commission launches Education and Skills package to tackle declining basic skills, rapid digital change and teacher shortages”, IP/26/2338, 5 noiembrie 2026; „Questions and answers on the Education and Skills package”, QANDA/26/2339, 5 noiembrie 2026. Informații sintetizate și contextualizate de redacție.
Sursa articol: europa.eu
