Ultima oră
Analiză RoEM-UBB FSEGA: România după 35 de ani – venituri de 2,5 ori mai mari, speranță de viață în creștere și inegalități accentuateUE și Iordania: noi acorduri pentru investiții, apă și conectivitate într-un parteneriat de 3 miliarde euroDAC7: ce implică raportarea tranzacțiilor pentru operatorii platformelor digitaleVolumul investițiilor imobiliare din România a atins 691 milioane euro în primele nouă luni din 2026, cel mai bun rezultat din 2020Societatea LOCAL URBAN S.R.L., asistată de expert independent S.C. FOX MANAGEMENT CONSULTANTS S.R.L. anunță declanșarea procesului de recrutare şi selecţie pentru poziția de Director General al SocietăţiiASOCIAȚIA PENTRU DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ DE UTILITĂȚI PUBLICE PENTRU SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIILE VASLUI, BÂRLAD, HUȘI, ORAȘUL NEGREȘTI – JUDEȚUL VASLUI (APC VASLUI)MUNICIPIUL CÂMPULUNG, în calitate de Autoritate Publică Tutelară, asistată de expert independent FOX MANAGEMENT CONSULTANTS S.R.L., anunţă reluarea procesului de recrutare şi selecţie pentru cele 2 (două) poziții de administrator al Societăţii PIEȚE-SERVICII COMUNITARE MUSCEL S.R.LASF a aprobat majorări de capital la BRD Asigurări de Viață, Grawe și NN și modificări ale modelelor interne VIG și UniqaAnaliză RoEM-UBB FSEGA: România după 35 de ani – venituri de 2,5 ori mai mari, speranță de viață în creștere și inegalități accentuateUE și Iordania: noi acorduri pentru investiții, apă și conectivitate într-un parteneriat de 3 miliarde euroDAC7: ce implică raportarea tranzacțiilor pentru operatorii platformelor digitaleVolumul investițiilor imobiliare din România a atins 691 milioane euro în primele nouă luni din 2026, cel mai bun rezultat din 2020Societatea LOCAL URBAN S.R.L., asistată de expert independent S.C. FOX MANAGEMENT CONSULTANTS S.R.L. anunță declanșarea procesului de recrutare şi selecţie pentru poziția de Director General al SocietăţiiASOCIAȚIA PENTRU DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ DE UTILITĂȚI PUBLICE PENTRU SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIILE VASLUI, BÂRLAD, HUȘI, ORAȘUL NEGREȘTI – JUDEȚUL VASLUI (APC VASLUI)MUNICIPIUL CÂMPULUNG, în calitate de Autoritate Publică Tutelară, asistată de expert independent FOX MANAGEMENT CONSULTANTS S.R.L., anunţă reluarea procesului de recrutare şi selecţie pentru cele 2 (două) poziții de administrator al Societăţii PIEȚE-SERVICII COMUNITARE MUSCEL S.R.LASF a aprobat majorări de capital la BRD Asigurări de Viață, Grawe și NN și modificări ale modelelor interne VIG și Uniqa
Afaceri

Analiză RoEM-UBB FSEGA: România după 35 de ani – venituri de 2,5 ori mai mari, speranță de viață în creștere și inegalități accentuate

România a înregistrat progrese economice și sociale notabile de la sfârșitul anului 1989. Între 1990 și 2025, produsul intern brut real pe locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de aproximativ 2,5 ori. Speranța de viață la naștere a urcat de la 69 de ani în 1997 la 76 de ani în 2023. Cu toate acestea, beneficiile creșterii nu au fost distribuite în mod egal: între 1990 și 2024, venitul real mediu al celui mai bogat 1% dintre adulți a ajuns la 6,3 ori nivelul inițial, în timp ce venitul jumătății cu cele mai mici venituri a crescut cu doar 39%. Analiza aparține Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Patru paliere pentru evaluarea bunăstării

Studiul examinează bunăstarea pe baza a patru dimensiuni: venituri, stare de sănătate, inegalități economice și sărăcie. Aceste paliere oferă o imagine mai completă a nivelului de trai: veniturile reflectă accesul la bunuri și servicii, sănătatea arată evoluția speranței de viață, distribuția veniturilor indică cine beneficiază de creștere, iar indicatorii de sărăcie evidențiază dificultățile în acoperirea nevoilor fundamentale. Datele arată atât progrese semnificative, cât și persistența vulnerabilităților pentru anumite categorii ale populației.

Comentarii ale echipei RoEM

„Dezbaterea publică despre criza costului vieții din România și din restul Europei, precum și protestele violente din Franța și Italia, au readus în prim-plan discuțiile despre calitatea vieții și inegalitățile economice. Cum putem măsura dacă trăim mai bine decât în trecut și în ce măsură progresul economic poate coexista cu dificultățile vieții de zi cu zi? Nu există un răspuns simplu la aceaste întrebări: calitatea vieții are atât componente obiective, precum sănătatea și condițiile materiale, cât și componente subiective, precum satisfacția și sentimentul de siguranță. Datele indică o creștere substanțială a veniturilor din România în ultimele trei decenii și jumătate, iar indicatorii de sănătate arată, de asemenea, o îmbunătățire semnificativă. Pe ansamblul perioadei însă, diferențele dintre veniturile mari și cele mici s-au adâncit, dar sărăcia extremă s-a redus semnificativ. Progresul economic înregistrat pe termen lung nu exclude perioadele de scădere a puterii de cumpărare și nici dificultățile materiale cu care se confruntă unele gospodării – mediile statistice la nivel național nu reflectă întotdeauna situația concretă a fiecărei persoane sau gospodării”,

explică Markó Balázs, cercetator în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.

PIB real pe locuitor: convergență parțială cu Europa de Vest

Creșterea producției și a productivității a susținut îmbunătățirea durabilă a nivelului de trai, prin creșterea consumului și dezvoltarea serviciilor publice. Indicatorul PIB pe locuitor, calculat ajustat la paritatea puterii de cumpărare, elimină efectele inflației și permite comparații internaționale. După Revoluție, România a traversat o lungă criză economică, iar din anii 2000 creșterea s-a intensificat, deși evoluția a fost întreruptă periodic de crize noi.

Conform echipei RoEM, această creștere a fost determinată de factori precum dezvoltarea instituțiilor, tranziția la economia de piață și integrarea europeană. „Concurența și inițiativa privată au contribuit la utilizarea mai eficientă a forței de muncă și a capitalului, stimulând totodată inovarea. Un rol important l-a avut și integrarea europeană. Potrivit estimărilor lui Basile Grassi, profesor de economie la Universitatea Bocconi din Milano, aderarea la Uniunea Europeană a generat, în decurs de 15 ani, o creștere de peste 30% a PIB-ului real pe locuitor în statele din Europa Centrală și de Est care au aderat în 2004. Deși România a devenit membră a UE câțiva ani mai târziu, evoluția sa economică a urmat o traiectorie similară. O parte a acestui efect s-a datorat transferului de tehnologie și de cunoștințe către sectorul privat, favorizat de creșterea relațiilor economice și a schimburilor comerciale cu Europa de Vest”,

spune Markó Balázs.

Speranța de viață: plus șapte ani, dar decalaje față de Vest

Speranța de viață la naștere, folosită ca indicator al stării de sănătate a populației, a crescut de la 69 de ani în 1997 la 76 de ani în 2023, conform datelor Organizației Națiunilor Unite. Această îmbunătățire reflectă progrese în îngrijirea medicală, prevenție și condițiile de viață, dar România rămâne sub valori din țări precum Italia (83,7 ani în 2024) și Franța (83,3 ani în 2024).

Un factor important a fost scăderea mortalității infantile: dacă în 1990 aproximativ 24 din 1.000 de copii născuți vii mureau în primul an, în 2024 numărul a scăzut la 6 din 1.000, potrivit ONU. Totuși, în 2024 rata mortalității infantile din România a fost de 6 la 1.000, în creștere față de 5,3 la 1.000 în 2021. „Progresele în îngrijirea medicală, prevenție și condițiile de viață mai bune au contribuit la această evoluție, care nu poate fi atribuită exclusiv sistemului de sănătate. România are în continuare un decalaj important față de alte state europene: în 2024, rata mortalității infantile era de 2,3 la 1.000 în Italia, 3,4 în Franța și 3,6 în Polonia. Mai mult, în România, după ce a coborât la 5,3 la 1.000 din 2021, indicatorul a crescut la 6 la 1 000 în 2024. Prin urmare, deși progresul pe termen lung este substanțial, el nu este ireversibil și trebuie susținut în continuare”,

sublinează Markó Balázs.

Inegalitățile s-au accentuat pe fondul creșterii veniturilor

Deși media națională a veniturilor a crescut, câștigurile au fost distribuite inegal. Înainte de 1989, statul garanta în mare măsură un loc de muncă și un coș minim de consum, ceea ce explică parțial nostalgia față de perioada comunistă, în ciuda nivelului mai scăzut al traiului. Un sondaj INSCOP din iulie 2025 arată că peste două treimi dintre respondenți considerau că „statul avea mai multă grijă de cetățean înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent”.

Conform World Inequality Database, între 1990 și 2024 venitul real mediu al celor mai bogați 1% a crescut, în medie, cu aproximativ 5,5% pe an, în timp ce venitul mediu al jumătății cu cele mai mici venituri a avansat doar cu aproximativ 1% anual. La sfârșitul perioadei, venitul primului segment era de circa 6,3 ori mai mare decât în 1990, iar al celei de-a doua categorii crescuse cu 39%. WID măsoară venitul național după impozitare la nivelul populației adulte și include și valoarea unor servicii publice, deci nu trebuie confundat cu salariul net.

„Aceste evoluții arată că veniturile pot crește inclusiv în rândul categoriilor mai puțin avantajate, în timp ce diferența față de veniturile celor mai bogați se adâncește. Un astfel de decalaj contribuie la accentuarea inegalităților economice și sociale. Pe de altă parte, analizele Băncii Mondiale pentru perioada 2015-2023 arată o reducere a inegalității veniturilor. Cele două rezultate nu se contrazic în mod necesar, deoarece se referă la intervale de timp și indicatori diferiți: datele WID surprind evoluția pe termen lung, între 1990 și 2024, în timp ce analiza Băncii Mondială vizează o perioadă mai recentă”,

explică Markó Balázs.

Sărăcia extremă și vulnerabilitățile materiale

Datele Eurostat relevă o îmbunătățire semnificativă a condițiilor de locuire: ponderea populației care nu își putea încălzi locuința corespunzător a scăzut de la 33,3% în 2007 la 11,9% în 2025. Evoluția a fost însă volatilă – în 2024 proporția era de 10,8%, ceea ce indică o ușoară deteriorare în ultimul an, deși situația rămâne mai bună decât în 2007.

Rata sărăciei extreme, calculată de Banca Mondială pe baza pragului de 3 dolari pe persoană pe zi (prețuri și paritate PPP din 2021), a scăzut de la 11,1% în 2006 la 0,7% în 2023. RoEM subliniază însă că acest prag este foarte scăzut la nivel global și faptul că o persoană se situează deasupra lui nu garantează un nivel de trai adecvat în România.

Indicatorii Eurostat arată că vulnerabilitățile materiale persistă: în 2025, 16,8% dintre români se confruntau cu lipsuri materiale și sociale severe – adică nu își permiteau cel puțin șapte dintre cele 13 bunuri, cheltuieli sau activități considerate necesare pentru un trai adecvat. Totodată, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) era de 27,4% în 2025. AROPE include persoanele aflate în cel puțin una dintre situațiile: venituri sub 60% din mediana națională, deprivare materială severă sau, pentru persoane până la 64 de ani, locuirea într-o gospodărie în care adulții au lucrat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă.

Specialiștii RoEM-UBB FSEGA atrag atenția că scăderea sărăciei extreme nu înseamnă dispariția problemelor cotidiene sau eliminarea riscului ca unele gospodării să se confrunte din nou cu înrăutățiri ale situației.

Ce susține bunăstarea pe termen lung?

Analiza arată că menținerea și consolidarea bunăstării pe termen lung necesită politici care să stimuleze investițiile, productivitatea și accesul la servicii publice de calitate. Pe termen scurt și mediu, accesul la finanțare pentru producție și investiții este esențial, iar investițiile străine directe pot aduce capital, tehnologie și acces la piețe. Păstrarea încrederii investitorilor trece prin stabilitatea finanțelor publice: o reducere credibilă a deficitului bugetar limitează riscul unei crize a datoriei și menține costurile de finanțare sub control.

„O astfel de ajustare poate contribui la îmbunătățirea condițiilor de finanțare, dar nu garantează automat creșterea investițiilor private. Pe termen scurt, majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pot frâna cererea și activitatea economică. Prin urmare, contează nu doar reducerea deficitului, ci și modul în care este realizată. Este important să fie protejate investițiile publice utile și gospodăriile vulnerabile, care cheltuie o parte semnificativă a veniturilor lor, având astfel un impact important asupra cererii din economie”,

spune Markó Balázs.

Pe termen lung, prioritară este creșterea productivității prin educație de calitate, stimularea inovării și adoptarea tehnologiilor avansate. De asemenea, sunt necesare servicii publice mai bune și un acces echitabil la educație, sănătate și locuri de muncă. Un sistem fiscal și de transferuri sociale eficient poate proteja persoanele cu venituri mici și contribui la o distribuție mai largă a beneficiilor dezvoltării.

Markó Balázs propune printre opțiuni impozitarea progresivă, subliniind că efectele depind de modul de concepere și utilizare a veniturilor colectate. Sprijinul pentru persoanele afectate de schimbări economice și tehnologice trebuie să combine protecția veniturilor cu accesul la formare și noi oportunități de angajare.

De asemenea, integrarea în piața unică europeană și cooperarea cu parteneri precum Statele Unite pot facilita investițiile și transferul de tehnologie. Apartenența la Uniunea Europeană oferă un cadru de reguli și instituții, iar NATO contribuie la securitatea națională. Pentru ca aceste avantaje să se concretizeze în dezvoltare economică durabilă sunt necesare politici interne previzibile și instituții funcționale.

Despre Romanian Economic Monitor

Romanian Economic Monitor este primul proiect de cercetare din mediul academic românesc care oferă gratuit date și analize actualizate în timp real despre economia României. Dezvoltat de cercetători și cadre didactice ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, proiectul reunește specialiști în economie aplicată, analiză de date și modelare macroeconomică. Platforma se adresează decidenților publici, mediului de afaceri, mass-media și publicului larg, având ca scop facilitarea accesului la informații bazate pe surse credibile și validate și reducerea riscurilor de dezinformare sau interpretare eronată a datelor economice.

Despre FSEGA

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai este cea mai mare facultate din România și una dintre principalele școli românești de economie și afaceri. Aproximativ 9.000 de studenți urmează programe de licență, masterat și doctorat la Cluj-Napoca și la extensiile din Reșița, Sfântu Gheorghe și Sighetu Marmației. Oferta include programe de executive education, cercetare avansată, consultanță și inițiative de dezvoltare sustenabilă. Din 2021, UBB, prin FSEGA, este membru permanent cu drepturi depline al European Foundation for Management Development (EFMD).


Articol furnizat de KomuniK – Comunicate de presa

Alte articole

Ai o afacere, îți promovezi brandul personal sau reprezinți o instituție publică?

Publică un articol, comunicat, publireportaj sau anunț, inclusiv un anunț de angajare, cu imagini și linkuri utile. Materialul poate fi descoperit de cititori și prin motoarele de căutare.

Publică materialul tău pe BaniSiAfaceri

Servicii digitale pentru afacerea ta

Descoperă soluțiile dezvoltate pentru promovare, găzduire web, comunicare și administrarea afacerii tale online.