Directiva europeană DAC7 extinde transparența fiscală în economia digitală și impune obligații de raportare pentru o varietate de platforme – de la marketplace-uri și platforme de închiriere până la aplicații care facilitează prestarea de servicii. Pentru operatorii acestor platforme, indiferent de mărime, raportarea implică mai mult decât transmiterea datelor către autoritățile fiscale: este nevoie de procese eficiente pentru colectarea, verificarea și documentarea informațiilor.
Chiar și platformele cu un număr redus de utilizatori se pot confrunta cu provocări în pregătirea raportării pentru anul 2026. Acestea includ colectarea și verificarea datelor despre vânzători, identificarea tranzacțiilor raportabile și asigurarea corectitudinii informațiilor, toate necesitând un efort administrativ organizat și procese cât mai eficiente.
Cine trebuie să raporteze
Scopul DAC7 este să permită autorităților fiscale identificarea veniturilor obținute prin intermediul platformelor digitale și verificarea respectării obligațiilor fiscale – înregistrare, declarare și plată de impozite. Obligația se aplică operatorilor platformelor care facilitează activități precum vânzarea de bunuri, închirierea de bunuri imobile, prestarea de servicii personale sau închirierea mijloacelor de transport. Sunt vizate, de exemplu, marketplace-urile, platformele de rezervări pentru cazare și cele care intermediază anumite servicii. Totuși, existența unui site de comerț electronic nu atrage automat obligația de raportare – contează modelul de business și rolul platformei în facilitarea tranzacțiilor.
Ce se raportează și termene
Operatorii trebuie să raporteze anual date care includ identificarea și rezidența fiscală a vânzătorilor, precum și informații financiare referitoare la activitățile realizate prin platformă. Exemple de astfel de date: contraprestațiile plătite sau creditate vânzătorilor, numărul activităților relevante, comisioanele, onorariile și taxele reținute sau percepute de operator, după caz. Termenul legal de raportare este 31 ianuarie al anului următor celui pentru care se realizează raportarea.
O parte esențială a DAC7 o constituie procedurile de diligență fiscală, prin care operatorii identifică vânzătorii raportabili și verifică corectitudinea informațiilor colectate. Practic, acestea presupun stabilirea unor proceduri interne pentru colectarea datelor de identificare, verificarea codurilor de identificare fiscală și a informațiilor disponibile, identificarea vânzătorilor exceptați, precum și actualizarea sau corectarea datelor când apar neconcordanțe. Operatorii trebuie să aibă mecanisme pentru solicitarea informațiilor lipsă de la vânzători și pentru documentarea verificărilor efectuate.
Dificultăți practice
Datele necesare raportării nu sunt, de obicei, disponibile într-un singur sistem. Informațiile de identificare și rezidență pot proveni din procesul de înrolare, iar contraprestațiile, comisioanele, taxele, rambursările și anulările sunt gestionate în aplicații comerciale, sisteme de plăți sau soluții contabile. Înainte de transmitere, aceste informații trebuie extrase, standardizate, corelate și verificate conform acelorași reguli.
În medii cu volume mari, procesarea manuală nu oferă trasabilitatea și consecvența necesare. O singură modificare într-un fișier, aplicarea neuniformă a unei reguli de excludere sau o diferență între momentul tranzacției și cel al plății pot influența rezultatul final. De aceea, tehnologia devine infrastructura prin care obligația poate fi executată controlat și repetabil.
Cum ar trebui să funcționeze automatizarea DAC7
O soluție de automatizare ar trebui să preia datele din sistemele platformei, să identifice vânzătorii și tranzacțiile raportabile, să aplice pragurile și excluderile relevante și să reconcilieze valorile financiare. În același flux, aplicația trebuie să verifice existența câmpurilor obligatorii, formatele codurilor fiscale, țările de rezidență, monedele și înregistrările duplicate. Excepțiile trebuie izolate într-o listă clară, astfel încât intervenția umană să fie concentrată pe cazuri ce necesită analiză, nu pe întregul set de date.
Rezultatul automatizării trebuie să fie fișierul final în structura solicitată de autorități, însoțit de rapoarte de control ușor de urmărit. Operatorul ar trebui să poată demonstra sursele folosite pentru colectarea datelor, regulile aplicate, ajustările efectuate și cine a aprobat versiunea transmisă. De asemenea, este importantă posibilitatea reluării rapide a procesului când apar corecții, fără a reconstrui manual declarația.
De la obligație anuală la raportare eficientă
Indiferent de dimensiunea platformei, pregătirea raportării necesită timp, atenție și o înțelegere clară a cerințelor. Pentru operatorii cu volume mari, provocarea este amplificată de cantitatea informațiilor; pentru platformele mici, resursele limitate dedicate conformării fiscale pot reprezenta o dificultate suplimentară.
Pregătirea nu ar trebui amânată până aproape de termenul de depunere. Identificarea din timp a informațiilor necesare, verificarea calității datelor și clarificarea tratamentului aplicabil diferitelor categorii de tranzacții pot reduce riscul de erori și necesitatea corecțiilor de ultim moment.
Tehnologia poate simplifica raportarea DAC7 pentru orice operator. O soluție dedicată permite prelucrarea și validarea datelor, identificarea neconcordanțelor și generarea fișierelor necesare, fără a necesita dezvoltarea unor sisteme interne complexe, și poate fi adaptată volumului de activitate și nevoilor fiecărei platforme.
Pentru managerii responsabili de procesul fiscal, provocarea este nu doar să asigure conformarea cu DAC7, ci și să găsească modalități de a gestiona raportarea mai simplu, mai rapid și cu un efort administrativ redus. Digitalizarea și automatizarea pot transforma o obligație recurentă consumatoare de resurse într-un flux de lucru eficient, predictibil și ușor de gestionat.
Articol furnizat de KomuniK – Comunicate de presa

