Majorarea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 9,5% pe an, va duce la creşterea dobânzilor pentru creditele şi depozitele în lei, dar va avea un impact limitat asupra evoluţiei monedei naţionale, întrucât măsura era anticipată de piaţă, consideră analiştii economici. "Efectul asupra cursului va fi aproape nul, pentru că majorarea dobânzii era inclusă în preţ. Leul s-ar fi depreciat sau apreciat dacă BNR ar fi oferit o surpriză. În ceea ce priveşte dobânzile la credite şi depozite, acestea vor creşte în perioada următoare", declara economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. El a arătat că se aştepta la majorarea dobânzii de politică monetară, dar este de părere că BNR ar fi trebuit să diminueze rezervele minime obligatorii constituite în lei, băncile având nevoie de lichiditate. "În ultimele luni, mai multe bănci comerciale au majorat semnificativ dobânzile la depozite. Sunt acele bănci care au nevoie de lichiditate", a spus Dumitru.
Florian Libocor, economistul şef al BRD – Groupe Societe Generale, apreciază decizia BNR de a nu modifica pârghiile administrative, respectiv rezervele minime obligatorii, dar nu este de acord cu majorarea dobânzii . "Consider decizia de majorare a dobânzii de politică monetară ca fiind neadecvată pentru economia României, atât în raport cu contextul extern, cât şi în raport cu actuala stare a economie naţionale (vezi deficitul extern, principala vulnerabilitate a economiei). Măsura ar putea avantaja creditarea în valută, în pofida creditarii în monedă naţională", a spus Libocor.
O părere similară, are şi directorul de investiţii al Interamerican Pensii, Radu Crăciun. "Mă aşteptam la măsuri de limitare a creditului în valută. Creşterea dobânzilor la lei va încuraja migrarea către împrumuturile în valută", a arătat Crăciun.
