Numărul taxelor parafiscale s-a redus în prezent la 115, organizate în 16 domenii parafiscale, după excluderea din acest segment de taxe a celor care ţin atât de domeniul public, cât şi de cel privat, a spus joi ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian.
În februarie, ministrul declara că, la ultimul "recensământ" întocmit de Banca Mondială cu privire la parafiscalitate, România figura cu 385 astfel de legi şi că, între timp, Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) a reuşit să abroge 107 dintre acestea, reducând astfel la 278 numărul legilor parafiscale.
Vosganian a precizat că, printre taxele excluse, se numără veniturile din chirii, caietele de sarcini de la licitaţii, dar şi taxele de doctorat, care sunt colectate atât de universităţi de stat, cât şi de cele private.
Printre cele 278 de aşa zise "taxe parafiscale" încă în vigoare în februarie se numărau biletele de metrou, biletele de intrare la Palatul Brukenthal sau la Muzeul Ţăranului Român, taxele privind eliberarea de documente pentru stagiile efectuate în strănătate, taxe privind evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţămând particular, taxe pentru eliberarea documentelor privind conformarea ca medic şi farmacist, contribuţia pentru înscrierea copiilor la grădiniţă, taxe pentru licenţa nepromovată şi tarife pentru expertizarea diamantelor introduse în ţară, potrivit declaraţiilor din acel moment ale ministrului.
În privinţa Registrului fiscal, a cărui finalizare era programată iniţial pentru luna mai, Vosganian a spus că data a fost amânată după verificările făcute de MEF, pe baza datelor primite de la autorităţile implicate.
"Ministerul Economiei şi Finanţelor a primit nivelele de taxe de la toate autorităţile şi a trebuit să facă verificări în privinţa taxelor parafiscale, ceea ce a dus la o prelungire a punerii la punct a registrului fiscal", a mai spus Vosganian.
Registrul va cuprinde impozitele şi taxele administraţiilor, agenţiilor guvernamentale – precum cele de reglementare în sectorul energiei sau în domeniul nuclear – şi autorităţilor care nu sunt în subordinea Guvernului – Banca Naţională a României (BNR), Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) sau primării.
