Liderii europeni au respins duminica ideea unui amplu plan de ajutor pentru Europa de Est in fata crizei, dar nu au exclus trecerea usor accelerata la moneda euro pentru tarile membre care nu au adoptat-o inca, relateaza AFP. Ungaria, una dintre tarile estice cele mai afectate de criza economica, a profitat de reuniunea informala a Celor 27, pentru a pleda in favoarea unui amplu program de sustinere pentru cele 12 noi membre. Planul dorit de Ungaria s-ar fi ridicat la 190 de miliarde de euro. "Nu trebuie sa permitem ca o noua cortina de fier sa divizeze Europa in doua", la cinci ani dupa prima extindere spre est si la 20 de ani de la caderea comunismului, avertizase la Bruxelles premierul ungar Ferenc Gyurcsany.
Dar cererea sa a fost respinsa de majoritatea europenilor, atat de unele tari vestice bogate, care nu vor sa isi scoata carnetele de cecuri si refuza sa dramatizeze situatia, cat si de tarile estice, care nu vor sa fie puse toate in aceeasi oala. Intr-un text comun, liderii europeni s-au declarat gata "sa reexamineze ajutorul deja acordat" tarilor din Europa Centrala si de Est, in special Ungariei si Letoniei, care au beneficiat deja de imprumuturi de la UE.
"Este cat se poate de clar ca Uniunea Europeana nu va lasa pe nimeni pe marginea drumului", a declarat premierul ceh Mirek Topolanek, a carui tara detine presedintia UE. Insa ajutorul va fi decis de la caz la caz. Liderii europeni au exclus orice plan de ajutor colectiv, "din cauza diferentelor manifeste" dintre statele in chestiune. Ideea Ungariei de a accelera aderarea la Zona euro a tarilor estice, pentru ca acestea sa beneficieze mai curand de "umbrela" monedei unice, a avut in schimb mai multi partizani. Mai multe tari, printre care Germania si Luxemburg, nu au exclus discutarea propunerii. In schimb, majoritatea resping modificarea criteriilor stricte de aderare, ce limiteaza nivelul deficitului public, datoriei sau inflatiei. Doar Sarkozy si-a pus intrebari cu privire la pertinenta criteriului deficitului public.
Cancelarul german Angela Merkel a apreciat ca "se poate examina" oportunitatea de a reduce durala actuala a mecanismului ERM2, care presupune ca orice tara candidata la moneda unica nu poate adera decat dupa ce a avut timp de doi ani un sistem de schimb limitand fluctuatiile monedei sale la 15% fata de euro. Ungaria si Polonia au pledat in ultimele zile pentru o asemenea reducere. In schimb, in ceea ce priveste "criteriile" de aderare la Zona euro, adica limitele pentru deficit si inflatie, "trebuie abordate lucrurile asa cum sunt in tratat", a spus Merkel, referindu-se la Tratatul de la Maastricht. "Nu putem schimba pur si simplu tratatele", a spus ea.
Aceeasi pozitie si la premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, seful ministrilor de finante din Zona euro, care a spus ca "nu se pune problema revizuirii criteriilor de aderare" la Zona euro. "Stabilitatea euro, credibilitatea Zonei si a monedei sale sunt datorate in special faptului ca aderarea si apartenenta la aceasta zona monetara sunt bazate pe un sistem de reguli judiciare", a adaugat el.
Presedintele francez Nicolas Sarkozy a estimat ca, la un moment dat, va fi nevoie de o reflectie privind "criteriile de convergenta" pentru aderarea la Zona euro. "Da, este nevoie de criterii de convergenta si acestea exista in tratat, deci nu se pune problema unei discutii acum, dar, in viitor, cand criza se va fi incheiat, tinand cont de ceea ce am invatat in urma crizei, va trebui sa integram criterii noi? Trebuie sa marturisesc ca eu asa imi doresc", a spua el.
Summitul a fost si ocazia pentru o tentativa de a pune capat polemicii privitoare la protectionism, care a divizat mult tarile europene in ultimele saptamani si a cantarit greu asupra credibilitatii reactiei lor la criza. "Protectionismul nu este un raspuns pentru criza actuala", subliniaza textul comun.
Liderii isi afirma dorinta de a "profita cat mai mult posibil de piata unica" europeana, care garanteaza libera circulatie a marfurilor, serviciilor, persoanelor si capitalului, "pentru a sustine cresterea si locurile de munca". Controversa a opus in special presedintia ceha a UE si Franta, al carei plan de ajutor pentru sectorul auto a fost calificat de Praga drept protectionist. In cele din urma, planul a fost validat sambata, cu o zi inainte de summit, de Comisia Europeana, in schimbul unor "garantii" ale Parisului.
Sarkozy si-a justificat totusi ideea ca ajutoarele pentru constructorii francezi sa fie conditionate de promisiunea de a nu inchide fabrici in Franta. "Unde vedeti protectionism? Nu am cerut sa fie inchise fabrici in strainatate ca sa fie pastrate ale noastre, am cerut doar ca cele de la noi sa nu fie inchise (…) Este cu totul altceva", a explicat el.
Pe de alta parte, liderii europeni au convenit si asupra unor principii comune de actiune in privinta activelor toxice ale bancilor din UE, care impiedica relansarea circuitului creditului. Propunerile fusesera facute miercuri de Comisia Europeana.
