GfK România a desfaşurat în luna martie 2010 un studiu online pe platforma www.askGfK.ro care a avut ca principal subiect educaţia, mai precis şcolile sau cursurile pe care tinerii educaţi din România le fac pentru aprofundarea unui domeniu sau dezvoltarea lor profesionala şi personala. De asemenea, s-a urmarit şi identificarea contribuţiei angajatorilor în dezvoltarea angajaţilor. Rezultatele cercetarii arata ca ceva mai mult de o treime dintre tinerii care termina o facultate îşi continua studiile. Cea mai la îndemâna forma educaţionala pentru aprofundarea acestora într-un anumit domeniu este masterul (un sfert dintre absolvenţii de facultate), iar cea mai greu accesibila este un curs MBA (2% dintre cei cu diploma universitara).
Marea majoritate îşi continua studiile în maxim primii 3 ani dupa facultate şi aproape jumatate dintre ei, cei mai aplecaţi spre studiu, fac mai mult de o şcoala suplimentara (a doua facultate/ cursuri postuniversitare/ master). Tinerii supra-şcoliţi lucreaza în companii private, cu mai mult de 50 de angajaţi.
Pasiunea pentru un domeniu şi dorinţa de a deveni un profesionist mai bun sunt principalele motive care îi determina pe tinerii universitari sa îşi continue studiile dupa absolvirea primei facultaţi. Pentru un sfert dintre cei care şi-au aprofundat pregatirea, factorul hotarâtor a fost obţinerea unui job mai bine platit.
Jumatate dintre tinerii chestionaţi nu au participat la niciun curs de pregatire profesionala sau personala în 2009. Altfel, uitându-ne în rândul celor care au participat la astfel de cursuri, putem spune ca cea profesionala deţine supremaţia (40% din eşantion). Tinerii cauta întotdeauna surse de finanţare a cursurilor de dezvoltare profesionala: o treime au facut aceste cursuri gratis, iar o alta treime a beneficiat de acestea prin intermediul companiilor pentru care lucreaza. Un sfert dintre ei şi-au platit singuri cursurile.
Studiul arata ca, în general, companiile investesc mult mai puţin în dezvoltarea personala a angajaţilor şi exista un procent mic al celor care au combinat formarea profesionala cu cea personala. Tinerii care au fost interesaţi în 2009 de dezvoltarea personala fie şi-au platit singuri taxele, fie au aplicat la cursuri care le erau oferite gratis. Cursurile în comunicare sunt cele mai cautate.
Aproape un sfert dintre cei care nu au participat la cursuri de dezvoltare în 2009 au facut-o în 2008 şi 40% din eşantion nu au participat la nici un curs în 2009 şi 2008. Tinerii care au ultima şcoala absolvita liceul participa într-o masura mai mica la cursuri de dezvoltare profesionala decât cei care au studii universitare. Angajaţii companiilor de stat au participat mai mult la cursuri de dezvoltare profesionala decât cei din companiile private.
Exista doua modalitaţi principale prin care organizaţiile ajung sa ofere cursuri de dezvoltare profesionala angajaţilor lor: apeleaza la firme specializate din România sau la persoane cu experienţa din interiorul companiei. Investiţia lor s-a orientat în 2009 catre top şi middle management. Doar 10% din respondenţii care au participat în 2009 la cursuri de dezvoltare în care angajatorul a cotizat financiar cred ca în 2010 angajatorul va plati pentru un volum mai mare de modalitaţi de pregatire profesionala.
Atunci când tinerii care au absolvit cel puţin un liceu se gândesc sa investeasca personal în formarea lor, aleg cursurile în principal dupa tematica şi certificarea obţinuta la sfârşit, iar patronii sunt cei mai sensibili la preţ.
În ceea ce priveşte evaluarea educaţiei suplimentare din punct de vedere al beneficiilor aduse, percepţia este diferita, în funcţie de statutul actual în câmpul muncii al celui care s-a preocupat de educaţia sa şi formarea ulterioara în plan profesional şi personal.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 600 de respondenţi între 18 şi 44 ani din mediul urban care au absolvit un liceu sau facultate. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia ţinta, cu o eroarea maxima de 4%.
GfK România, fondata în 1992, este parte integranta a Grupului GfK. De peste 8 ani, GfK România este institutul numarul 1 de cercetare de piaţa din România. Activitaţile sale sunt structurate în cinci segmente: Custom Research – cercetare cantitativa şi calitativa Ad Hoc pentru o arie larga de industrii (bunuri de larg consum, telecomunicaţii şi IT, finanţe, retail, turism, auto, bunuri industriale), Consumer Tracking – cercetare continua pentru bunuri de larg consum, Retail and Technology – cercetare continua pentru bunuri de folosinţa îndelungata, Media – cercetare calitativa şi cantitativa pe consumul de produse media şi Healthcare – cercetare calitativa şi cantitativa în toate domeniile medicale.
Înfiinţat în 1934 ca prima companie de cercetare de piaţa în Germania, Grupul GfK are azi mai mult de 150 de sucursale în 100 de ţari de pe cinci continente. Grupul GfK este una din cele mai mari organizaţii de cercetare de piaţa din lume.
