Firmele ar putea scăpa de o parte dintre copiile de acte cerute la controale, iar încălcarea obligațiilor de simplificare administrativă ar urma să atragă sancțiuni pentru personalul sau conducătorii instituțiilor. Senatul a adoptat pe 21 octombrie proiectul L483/2026, care modifică OUG nr. 41/2016. Este o etapă parlamentară, nu intrarea în vigoare a unor amenzi noi.
Fișa oficială a inițiativei indică 49 de voturi pentru, unul împotrivă și 40 de abțineri. Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul a fost trimis Camerei Deputaților pentru dezbatere. Pentru companii, diferența contează: măsurile propuse nu pot fi invocate ca și cum ar reprezenta deja forma definitivă a legii.
Ce documente vizează interdicția propusă
Textul inițiativei extinde asupra activităților de control interdicția de a solicita persoanelor fizice și juridice copii de pe avize sau alte documente emise de alte instituții publice ori de entitățile asimilate prevăzute în proiect. Nu este o eliminare generală a obligației firmelor de a păstra și prezenta documentele necesare unui control.
Raportul comun al comisiilor sesizate în fond confirmă cele două obiective: extinderea interdicției și introducerea unui regim contravențional. Comisiile au recomandat admiterea, cu un amendament respins. Propunerea de a impune un termen maxim de 30 de zile pentru transmiterea documentelor între entități figurează la amendamente respinse; nu trebuie prezentată drept facilitate adoptată.
Pentru un antreprenor, problema practică este timpul consumat cu obținerea repetată a acelorași informații. O deplasare suplimentară poate însemna întreruperea activității, delegarea unui angajat sau plata unui serviciu administrativ. Aceste costuri diferă de la firmă la firmă, iar documentele consultate nu oferă o estimare generală a economiilor pe care le-ar produce proiectul.
Amenzile ar reveni persoanelor responsabile
Forma inițiatorului prevede trei intervale: 1.000–5.000 de lei pentru anumite fapte ale personalului, 2.000–10.000 de lei pentru unele obligații ale conducătorilor și 5.000–25.000 de lei pentru alte obligații ale acestora. Prima categorie include solicitarea dosarelor cu șină și refuzul documentelor electronice semnate calificat sau avansat, în condițiile textului propus.
Distincția esențială este între o obligație a instituției și persoana căreia i se poate aplica sancțiunea. Proiectul individualizează răspunderea personalului, respectiv a conducătorilor, în funcție de faptă. Nu înseamnă că orice dificultate întâmpinată la ghișeu ar duce automat la amenda maximă sau că o companie ar putea aplica ea însăși o sancțiune.
Consiliul Legislativ a formulat observații despre concordanța dintre titularul obligației și persoana care răspunde contravențional, potrivit raportului comisiilor. Aceeași documentație consemnează atât avize favorabile, cât și avize negative ale unor comisii. Parcursul parlamentar arată astfel o dezbatere asupra mecanismului, nu doar un acord de principiu asupra digitalizării.
Cine ar controla respectarea regulilor
În forma propusă, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor ar reveni personalului împuternicit al Autorității pentru Digitalizarea României, respectiv prefectului și personalului împuternicit al Instituției Prefectului. Textul permite verificarea din oficiu sau în urma sesizării unei persoane vătămate.
Pentru mediul de afaceri, existența unei proceduri clare de sesizare ar putea fi la fel de importantă ca nivelul amenzii. O solicitare ambiguă, comunicată doar verbal, este mai greu de urmărit decât una înregistrată și explicată. Acesta este un motiv pentru care relația documentată cu administrația rămâne utilă indiferent de forma finală a proiectului.
Ce pot pregăti firmele și ce trebuie urmărit în continuare
Publicația Online Bani și Afaceri consideră că efectul economic al unei asemenea schimbări depinde de aplicarea ei în procedurile concrete. Un formular electronic care cere aceleași anexe în mod repetat poate păstra o parte din costurile vechi. Reducerea reală a poverii administrative presupune și clarificarea responsabilităților în interiorul instituțiilor.
Firmele își pot organiza între timp arhiva documentelor și evidența solicitărilor primite: instituția emitentă, data documentului, numărul de înregistrare și răspunsul transmis. Aceste informații ajută la explicarea situației concrete. Nu justifică însă refuzul general de a răspunde unui control și nici presupunerea că orice document solicitat este deja disponibil altei autorități.
Următorul reper este forma asupra căreia se vor pronunța deputații. După adoptarea parlamentară sunt necesare promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial. Textul inițiatorului propune intrarea în vigoare la 60 de zile de la publicare; termenul trebuie urmărit în forma definitivă. Până atunci, proiectul rămâne o schimbare posibilă, fără o dată certă de aplicare.
Surse: Senatul României, fișa L483/2026 și rezultatul votului final din 21 octombrie 2026; forma inițiatorului L483/2026, înregistrată la Senat la 3 iunie 2026; raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei juridice, înregistrat în parcursul legislativ la 13 octombrie 2026.
Sursa: Imagine generata cu AI
