74% dintre respondenții din Europa Centrală și de Est anticipează creșterea bugetelor de securitate cibernetică în 2027, însă numai 22% spun că au planuri de continuitate operațională complet formalizate care tratează explicit riscurile cibernetice. Datele provin din ediția 2027 a studiului PwC Global Digital Trust Insights, prezentată de PwC România la 28 octombrie 2026. La nivel global, ponderile sunt de 84%, respectiv 39%.
Un alt decalaj privește conducerea companiilor: 24% dintre liderii din regiune sunt pe deplin de acord că riscul cibernetic se află permanent pe agenda boardului, față de 47% la nivel global. În privința agenților AI, 11% dintre respondenții regionali ar permite acțiuni complet autonome, fără aprobare umană, comparativ cu 22% la nivel global.
Ce măsoară studiul și ce nu poate spune despre România
Cercetarea include răspunsurile a 3.934 de directori din business și tehnologie din 71 de țări și teritorii. Dintre aceștia, 156 sunt din Europa Centrală și de Est. Procentele regionale nu reprezintă, prin urmare, o măsurare separată a tuturor companiilor românești și nici o garanție că intențiile de buget vor fi executate integral.
Diferența dintre intenție și rezultat este importantă în orice planificare financiară. Un buget aprobat oferă resurse, dar protecția depinde de felul în care sunt folosite. Achiziția unui instrument nu stabilește automat cine intervine la un incident, cum se păstrează accesul la date sau cât de repede poate continua activitatea.
Continuitatea înseamnă mai mult decât cumpărarea unui produs
Publicația Online Bani și Afaceri reține, ca implicație practică, necesitatea de a lega investiția de o întrebare de business: ce operațiune trebuie să poată continua dacă un sistem important devine indisponibil? Pentru un magazin online poate fi încasarea comenzilor; pentru un distribuitor, pregătirea livrărilor; pentru un prestator, accesul la documentele necesare clienților.
În analiza redacției, planul devine mai util când identifică persoanele responsabile, canalele de comunicare și ordinea în care se repornesc serviciile. O listă de tehnologii cumpărate nu poate înlocui aceste decizii. Același lucru este valabil pentru o poliță de asigurare: existența ei nu explică singură cum funcționează firma în orele în care sistemele sunt oprite.
Un exercițiu intern poate porni de la un scenariu simplu: aplicația de facturare nu este accesibilă într-o dimineață aglomerată. Cine constată incidentul, cine decide măsurile și cum sunt anunțați colegii? Răspunsurile pot arăta dependențe sau lipsuri care nu sunt evidente atunci când fiecare departament își verifică separat propriile instrumente.
Bugetul are nevoie de obiective verificabile
Creșterea unei sume de la un an la altul nu arată automat dacă problema principală a fost rezolvată. Un obiectiv mai concret poate fi testarea restaurării unor date esențiale, inventarierea conturilor cu acces privilegiat ori stabilirea unei proceduri pentru retragerea accesului când un colaborator pleacă. Alegerea depinde de activitatea și riscurile firmei.
Aceste exemple sunt propuneri de organizare ale redacției, nu rezultate măsurate de sondaj. Ele ajută la transformarea unei discuții generale despre securitate într-o decizie care poate fi urmărită. Managementul poate cere o responsabilitate clară și o dovadă că măsura funcționează, în locul unei simple confirmări că un contract de software a fost semnat.
Când AI recomandă, iar omul aprobă
Diferența dintre o recomandare automată și o acțiune executată autonom trebuie stabilită înainte de utilizare. De exemplu, semnalarea unui mesaj suspect și blocarea unui cont sunt operațiuni cu efecte diferite. Prima furnizează informații; a doua poate întrerupe munca unui angajat sau un proces comercial.
Pentru o companie care introduce asemenea instrumente, întrebările utile sunt ce poate face sistemul singur, cine aprobă intervențiile și cum poate fi verificată ulterior decizia. O limită de acces bine definită și o cale de escaladare către o persoană responsabilă pot face parte din proiect încă de la început, nu doar după apariția unei erori.
Studiul oferă un reper pentru discuția despre resurse și organizare, dar alegerea investițiilor rămâne legată de fiecare afacere. Pentru firmele din România, mesajul practic este să compare costul unei măsuri cu operațiunea pe care o protejează și să verifice dacă există un plan aplicabil atunci când tehnologia nu mai este disponibilă.
Surse: PwC România, „Studiu PwC: Trei sferturi dintre companiile din regiune își vor majora bugetele de securitate cibernetică în 2027”, 28 octombrie 2026, rezultate și metodologia ediției 2027 a Global Digital Trust Insights.
Sursa: Imagine generata cu AI
