Preţurile locuinţelor vor continua să crească în următoarele luni, însă aşteptările privind evoluţia din trimestrul doi sunt mai puţin exuberante, ceea ce ar justifica tendinţa aşteptată de înăsprire a standardelor de creditare ipotecară, consideră mai mulţi bancheri intervievaţi de BNR.
Cererea de credite ipotecare a crescut în primele trei luni ale anului, însă nu în aceeaşi măsură ca în ultimul trimestru din 2007 sau comparativ cu aşteptările, potrivit unui sondaj realizat de Banca Naţională a României (BNR) în rândul primelor zece instituţii de credit alese după cota de piaţă aferentă creditării companiilor şi populaţiei.
"Expectaţiile privind dinamica cererii sunt pozitive în continuare, dar mai temperate. În zona euro, evoluţia cererii ipotecare nete în primul trimestru din 2008 diferă fundamental faţă de cazul României, dinamica acesteia fiind semnificativ negativă", se arată în documentul BNR.
Creşterea ponderii maxime a creditului în valoarea garanţiei şi majorarea ponderii serviciului datoriei în venitul disponibil au fost termenii creditării care au cunoscut o relaxare în ultimul trimestru din
2007 şi primul trimestru din acest an.
Relaxarea acestor termeni se reflectă şi în nivelurile medii ale ponderii maxime a creditului în valoarea garanţiei şi gradului maxim de îndatorare practicate de bănci în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu media termenilor asociaţi creditelor ipotecare totale.
Aceste relaxări ale termenilor de creditare se asociază politicii băncilor de relaxare a standardelor de creditare. O explicaţie rezidă în renunţarea de către BNR la restricţiile administrative de lichiditate pentru creditarea populaţiei, se spune în raportul băncii centrale.
Pe de altă parte, termenii creditării asociaţi costurilor, rata de dobândă şi costurile suplimentare au devenit mai restrictivi începând cu ultimul trimestru al anului 2007, una dintre posibilele explicaţii fiind majorarea creşterii costurilor de finanţare ale băncilor.
În ceea ce priveşte creditul de consum, costurile au înregistrat, de asemenea, o creştere în primul trimestru, în special ca urmare a majorării altor cheltuielilor decât dobânzile. BNR notează că relaxarea unor termeni de creditare a consumului s-a concretizat în acceptarea unui grad de îndatorare mai mare, a unui avans mai mic şi a unor scadenţe mai mari.
În primele trei luni, cererea netă de credite de consum a crescut, comparativ cu reducerea înregistrată în ultimele trei luni din 2007, cererea fiind superioară celei înregistrate de împrumturile ipotecare.
"De altfel, dominanta creditului către populaţie rămâne în proporţie covârşitoare creditul de consum. Dintre tipurile de credite acordate populaţiei, cererea pentru cardurile de credit a cunoscut cea importantă creştere în primul trimestru. Aşteptările privind dinamica cererii de credit de consum în trimestrul doi rămân pozitive, dar mai puţin optimiste faţă de cele asociate creditului ipotecar", se arată în sondajul BNR.
În ceea ce priveşte împrumuturile acordate companiilor nefinanciare, standardele de creditare au rămas relativ neschimbate pentru companiile mari, în timp ce pentru IMM s-au înăsprit într-o oarecare măsură.
Băncile nu au perceput concurenţa din interiorul sectorului bancar sau din sectorulul nebancar ca un factor care să determine modificări în standardele de creditare. În schimb, factorii care au condus la înăsprirea condiţiilor de creditare sunt, într-o mare măsură, comuni celor aferenţi băncilor din zona euro, şi anume, aşteptările privind evoluţia economiei, accesul mai dificil al băncilor la surse de finanţare şi factori specifici companiei sau sectorului de activitate.
Bancherii intervievaţi notează că termenii creditării companiilor nefinanciare s-au înăsprit în primele trei luni, comparativ cu finele anului trecut, ceea ce a condus la o temperare a dinamicii cererii de credite noi.
Riscul de credit evaluat după dimensiunea companiilor este considerat în creştere, pe fondul modificării percepţiei asupra IMM. Corporaţiile sunt privite ca având risc de credit în scădere faţă de perioada precedentă, se menţionează în raportul băncii centrale.
Documentul băncii centrale arată că evoluţia standardelor şi termenilor de creditare în România pare a fi decuplată de cea a băncilor din zona euro, în sensul că tendinţa de înăsprire a condiţiilor de creditare anunţată de băncile-mamă nu se translatează cu aceeaşi intensitate, sau chiar deloc, către filialele locale.
"O explicaţie ar putea fi că piaţa bancară din România este văzută în continuare ca o sursă importantă de obţinere a profiturilor de către instituţiile de credit europene, astfel încât constrângerile de finanţare în România s-ar putea manifesta într-o manieră mai puţin accentuată ca în zona euro", se menţionează în documentul BNR.
