O umbră întunecată punctată de sclipiri strălucitoare, ca o mantie neagră presărată cu paiete ieftine, dar lucioase, trecu parcă peste lumea „bună” adunată în restaurant, peste zgomotul de glasuri şi râsetele de petrecere. Andrei o simţi mai mult decât o văzu. Era umbra Marelui Nimic care străbătea prin veselia generală.
Acest articol publicat in categoria „Revista Presei” poate fi citit integral in „Ziarul Financiar„.
Click aici pentru vizualiza articolul integral articolul – „Nunta (IV)/ de Gabriel Klimowicz„.
