România şi alte zece state central şi est-europene au fost incluse de agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service în "zona de pericol", ceea ce arată că aceste ţări se confruntă cu tensiuni macroeconomice, însă de intensităţi diferite. Creşterea tensiunilor a fost mai accentuată în România, Bulgaria, Islanda şi ţările baltice şi mai puţin intense în Cehia şi Polonia, se arată într-un raport al Moody’s.
Analiştii au identificat trei grupe de ţări, în funcţie de impactul potenţial al unei eventuale "aterizări dure" asupra ratingurilor de ţară, cu risc redus, moderat şi ridicat.
România se regăseşte în grupa a doua, alături de Polonia şi Croaţia. Economiştii sunt de părere că ratingurile ale acestor trei ţări s-ar putea confrunta cu presiuni moderate.
"Al doilea grup de ţări, format din România, Polonia şi Croaţia, se află într-o situaţia financiară moderată. Aceste state s-ar putea confrunta cu creşteri medii sau mari ale datoriei publice, în special în cazul scenariului de aterizare dură. Deşi ne aşteptăm la reacţii din partea autorităţilor, eforturile acestora ar putea fi limitate de dimensiunea şocului, ceea ce ar induce îndoieli referitoare la puterea financiară, pe termen lung, a guvernelor", se spune în raportul Moody’s.
Analiştii agenţiei de rating notează că o astfel de situaţie ar putea pune presiuni limitate asupra ratingurilor, unele dintre acestea rămânând totuşi la nivelele actuale. Calificativele statelor incluse în prima grupă, Islanda, Estonia, Bulgaria, Kazahstan şi Cehia, vor rezista, în cazul, improbabil, al unei "aterizări dure". În schimb, pentru ţările din a treia grupă, Ungaria, Letonia şi Lituania, Moody’s anticipează presiuni semnificative asupra ratingurilor.
Potrivit raportului, datoriile scadente în următoarele 12 luni ale României se ridică la 5,1 miliarde de dolari. În cazul unui scenariu moderat de "aterizare dură", România va avea nevoie de finanţări noi de 8,8 miliarde de dolari, în timp ce într-un scenariu grav, va necesita 12,7 miliarde de dolari.
Analiştii sunt de părere că o parte dintre aceste fonduri ar putea fi obţinute de pe piaţa de capital însă avertizează că într-o situaţie de criză este greu de stabilit cum vor reacţiona aceste pieţe, finanţarea putând fi chiar imposibil de găsit. Economiştii notează totuşi că un astfel de scenariu, în care finanţarea nu poate fi obţinută, este improbabil.
"Economiile mai mari, precum cele ale României, Poloniei, Ungariei şi Cehiei, sunt mai expuse, în mod potenţial, la riscuri, pe fondul volumelor de finanţare necesitate. Dintre aceste state, România şi Ungaria par cele mai vulnerabile, întrucât baza de investitori interni este mai puţin dezvoltată. Totuşi, ambele ţări beneficiază de statutul de membre ale UE", se spune în raport.
Economiştii au inclus în raport şi estimări legate de datoriile pe care statele le vor acumula, ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB).
Astfel, în România, în cazul unui scenariu moderat, datoria ar fi de 13% din PIB, iar pentru un scenariu grav, de 15,7% din PIB.
În acelaşi timp, recapitalizarea bancară necesară ar fi de 0,6% din PIB în scenariul moderat şi de 2,6% în scenariul grav.
"Tensiunile macroeconomice s-au accentuat în întreaga Europă emergentă şi începe să atingă nivele critice. După mai mulţi ani de deficite de cont curent şi de creşteri rapide ale creditării au vulenrabilizat mai multe state în faţa ajustărilor economice, ceea ce se numeşte aterizare dură", potrivit lui Kenneth Orchard, vicepreşedinte ale Moody’s şi analist al raportului.
Teoria economică arată că termenul de "aterizare dură" (hard landing) se referă la intrarea în recesiune a unei economii după o perioadă de expansiune puternică, situaţie generată de implementarea unor politici fiscale sau monetare mai restrictive decât cele necesare.
Ratingul acordat de agenţie României este "Baa 3", cu perspectivă stabilă.
