Criza economică şi scăderea veniturilor din publicitate care a urmat au făcut luni o primă victimă de marcă în presa americană, odată cu falimentul grupului Tribune, care deţine cotidianul Los Angeles Times şi este al doilea ca cifră de afaceri din Statele Unite, relatează AFP. Odată cu decizia grupului Tribune de a cere protecţie în baza legii falimentului, unele dintre cele mai prestigioase titluri din presa americană îşi văd existenţa ameninţată: pe lângă Los Angeles Times, Chicago Tribune, Baltimore Sun şi Hartford Courant.
Preşedintele grupului, Sam Zell, un magnat imobiliar care cumpărase Tribune anul trecut, a precizat că decizia va permite companiei să îşi restructureze datoria. Grupul intenţionează să îşi continue activitatea sub control judiciar în timpul negocierilor cu băncile.
Zell a subliniat că grupul nu a făcut faţă unei avalanşe de "factori incontrolabili": scăderea veniturilor din publicitate (cu 19% în al treilea trimestru al anului în cazul grupului), dar şi crizei economice, care a provocat o scădere a tirajelor (cu 2%), căreia i s-a adăugat criza creditelor, ce asfixiază companiile.
Depunerea bilanţului de către grupul Tribune, a doua organizaţie de presă din Statele Unite ca cifră de afaceri, nu constituie deloc o surpriză. Grupul anunţase deja în octombrie că, pentru a face economie, renunţă la abonamentul la agenţia Associated Press, după preavizul de doi ani prevăzut de contract. Nucleul grupului, Los Angeles Times, care în 66 de ani de existenţă a primit 38 de premii Pulitzer, a făcut mai multe serii de concedieri la nivelul redacţiei. Cotidianul nu mai are decât 660 de jurnalişti, faţă de 1.200 în 2001, şi este la al treilea director editorial în mai puţin de doi ani.
Într-o notă către angajaţi, Zell a subliniat că dificultăţile grupului sunt "similare celor cu care se confruntă toate companiile de media şi din ce în ce mai multe companii din toate sectoarele".
Într-adevăr, unele după altele, grupurile americane de presă sunt nevoite să admită că au dificultăţi.
Luni, New York Times a anunţat că va împrumuta 225 de milioane de dolari ipotecându-şi noul sediu din Manhattan, proiectat de Renzo Piano, pentru a face faţă mai bine unei crize de lichidităţi şi scăderii încasărilor, care sunt cu peste jumătate mai mici în trimestrul al treilea al anului.
În octombrie, cel mai mare grup de presă american, Gannett, care editează ziarul cu cel mai mare tiraj din SUA, USA Today, anunţase concedierea a 10% din personal, după o scădere cu 32,5% a încasărilor sale trimestriale.
Luna trecută, numărul trei în presa americană, McClatchy, care concediase deja 10% din personal în iunie, anunţase diminuarea cu 20% a veniturilor din publicitare lunare, reducere cu 17% mai mare decât în primele zece luni ale anului.
În cazul tuturor acestor ziare, ascensiunea spectaculoasă a paginilor electronice nu reuşeşte să compenseze declinul suportului tradiţional. Unele publicaţii au anunţat de altfel că renunţă la ediţia tipărită mizând totul pe cea electronică. Este cazul prestigiosului Christian Science Monitor, vechi de un secol, care a decis în comun cu McClatchy şi închiderea unora dintre redacţiile din străinătate.
La rândul său, agenţia Associated Press, care a fost nevoită să amâne creşterea tarifelor din cauza protestelor unora dintre ziarele abonate, a anunţat că îşi va reduce efectivele cu 10% în 2009. AP, asociaţie la care participă 1.500 de ziare, are 4.100 de angajaţi, dintre care 3.000 sunt jurnalişti.
Mai citeste
