România are două proiecte pe noua listă strategică a Uniunii Europene pentru materiile prime critice: o capacitate de reciclare a bateriilor la Răcari, în județul Dâmbovița, și o investiție pentru procesarea magneziului. Statutul acordat de Comisia Europeană poate accelera autorizarea și poate facilita discuțiile privind finanțarea, dar nu înseamnă acordarea automată a unor fonduri europene.
Comisia Europeană a selectat 46 de proiecte noi în 16 state membre, în cadrul Regulamentului european privind materiile prime critice, cunoscut drept CRMA. Lista, publicată pe 9 octombrie, urmărește să reducă dependența industriei europene de un număr restrâns de furnizori externi și să dezvolte capacități locale pentru extracție, procesare și reciclare.
Pentru România, decizia aduce în prim-plan două investiții aflate în etape diferite ale lanțului industrial: recuperarea materialelor valoroase din baterii uzate și procesarea magneziului, un metal utilizat în industria auto, în apărare, în industria aerospațială și în producția de aliaje ușoare.
Proiect de reciclare a bateriilor la Răcari
Primul proiect românesc este „Establishment of electric battery recycling capacity, Racari city, Dambovita county”, promovat de Eco Life Style SRL. Investiția vizează dezvoltarea unei capacități de reciclare a bateriilor electrice în orașul Răcari.
Potrivit anexei oficiale a Comisiei Europene, proiectul ar urma să contribuie la aprovizionarea cu cinci materiale strategice pentru industria bateriilor: cobalt, litiu, mangan, grafit și nichel. Toate sunt importante pentru producția de acumulatori destinați vehiculelor electrice și sistemelor de stocare a energiei.
Avantajul economic al reciclării este că materialele pot reintra în circuitul industrial fără ca Europa să depindă exclusiv de extracția primară și de importuri. Pentru România, proiectul poate genera cerere pentru servicii de colectare, sortare, transport specializat, echipamente industriale, laboratoare și soluții de tratare a deșeurilor.
Verde Magnesium Industries, proiect strategic pentru magneziu
Al doilea proiect selectat este dezvoltat de Verde Magnesium Industries SRL și are ca obiectiv procesarea magneziului. Documentul Comisiei îl include în categoria proiectelor de procesare, fără să prezinte în comunicat valoarea investiției sau calendarul exact al punerii în funcțiune.
Magneziul este relevant pentru industriile care au nevoie de materiale rezistente și ușoare. Europa este vulnerabilă la întreruperile de aprovizionare, deoarece producția globală este concentrată geografic. O nouă capacitate în România ar putea oferi industriei europene o sursă suplimentară și ar crea oportunități pentru furnizorii locali de energie, utilaje, automatizări și servicii tehnice.
Ce aduce, concret, statutul de proiect strategic
Recunoașterea de către Comisia Europeană nu echivalează cu aprobarea unei finanțări. Proiectele pot cere însă sprijinul grupului european dedicat finanțării materiilor prime critice, în care sunt reprezentate bănci naționale de promovare, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și instituții financiare private.
Statutul oferă și un cadru mai predictibil pentru autorizare. Pentru proiectele de procesare și reciclare, CRMA stabilește un termen de referință de 15 luni pentru procedura de acordare a autorizațiilor. Fiecare stat membru trebuie să asigure un punct unic de contact care să coordoneze procesul administrativ.
În plus, proiectele strategice pot beneficia de asistență pentru încheierea acordurilor de achiziție pe termen lung, instrumente care pot oferi investitorilor o perspectivă mai clară asupra cererii viitoare. Autoritățile naționale și regionale pot analiza și utilizarea unor fonduri europene, în limitele regulilor aplicabile.
46 de proiecte pentru 15 materii prime strategice
Noua selecție a fost realizată din 102 candidaturi. Dintre cele 46 de proiecte aprobate, opt sunt pentru extracție, 11 pentru procesare și 19 pentru reciclare. Alte opt sunt integrate: trei combină extracția cu procesarea, iar cinci reunesc procesarea și reciclarea.
Lista acoperă 15 dintre cele 17 materii prime strategice definite prin legislația europeană. Sunt incluse șapte proiecte pentru litiu, 12 pentru nichel, zece pentru cobalt, cinci pentru mangan și patru pentru grafit. Alte investiții privesc magneziul, tungstenul și elementele de pământuri rare utilizate în magneți permanenți.
Împreună cu cele 47 de proiecte strategice selectate anterior în interiorul Uniunii și cele 13 aprobate în state terțe, portofoliul european ajunge la 106 proiecte. Comisia estimează că acestea pot contribui semnificativ la obiectivele de reducere a riscurilor și de diversificare a aprovizionării.
Țintele europene pentru 2030
Prin CRMA, Uniunea Europeană și-a stabilit ca, până în 2030, capacitatea internă să acopere cel puțin 10% din consumul anual pentru extracție, 40% pentru procesare și 25% pentru reciclare. Scopul este ca industriile bateriilor, tehnologiilor curate, apărării și sectorului aerospațial să fie mai puțin expuse blocajelor comerciale sau geopolitice.
Comisia arată că noua listă, împreună cu proiectele selectate în 2025, ar putea acoperi integral obiectivele de extracție pentru litiu, nichel, elemente de pământuri rare, magneziu și tungsten. În reciclare, proiectele ar putea satisface integral obiectivele pentru litiu, cobalt și pământuri rare.
Miza pentru economia României
Pentru Publicația Online Bani și Afaceri, includerea celor două investiții pe lista strategică este relevantă prin efectele potențiale asupra lanțurilor locale de furnizori. Reciclarea bateriilor și procesarea magneziului pot atrage activități industriale cu valoare adăugată mai mare și pot apropia România de lanțurile europene din industria auto, energie și apărare.
Rezultatul va depinde însă de execuție: obținerea autorizațiilor, închiderea finanțării, contractele comerciale, accesul la energie și respectarea standardelor de mediu. Statutul strategic reduce o parte din riscul administrativ și poate îmbunătăți vizibilitatea proiectelor în fața finanțatorilor, dar nu înlocuiește investiția efectivă și capacitatea de implementare.
Sursa articol și imagine: europa.eu
