Boardul executiv al FMI a finalizat prima evaluare a României în cadrul acordului de finanţare externă, în urma căreia instituţia pune la dispoziţie a doua tranşă din împrumut, în valoare de 1,854 miliarde euro (1,718 miliarde DST), a anunţat Fondul. Astfel, suma livrată României de către Fondul Monetar Internaţional, în cadrul acordului de tip stand-by încheiat pe doi ani, se ridică la 6,57 miliarde euro (6,088 miliarde DST).
Boardul executiv al FMI a aprobat de asemenea solicitarea României de a nu lua în calcul, în prima evaluare, criteriul de performanţă stabilit pentru arieratele statului la jumătatea lui 2009.
Programul FMI pentru România a fost aprobat pe 4 mai 2009, împrumutul total ridicându-se la 12,348 miliarde euro (11,443 miliarde DST). Aranjamentul permite statului acces la resursele FMI în echivalentul a 1,111% din cota României în cadrul Fondului.
"Activitatea economică s-a deteriorat semnificativ de la data aprobării acordului stand-by, în luna mai, însă implementarea politicilor asumate a fost importantă. Cu toate acestea, scăderea mai amplă decât ne aşteptam a economiei impune o recalibrare a politicilor, astfel încât să asigure un echilibru între răspunsul la criză pe termen scurt şi obiectivele asumate pe termen mediu", a declarat John Lipsky, director adjunct în cadrul FMI, în urma discuţiilor din boardul executiv în privinţa României.
El a subliniat că ţintele fiscale au fost corectate luând în calcul deteriorarea ciclică a veniturilor şi pentru a evita un impact negativ asupra cererii. Totodată, acestea ţin cont de eforturile de ajustare pe care România trebuie să le facă pentru a-şi atinge ţintele de deficit pe termen mediu.
"Programul revizuit se concentrează pe măsuri care să asigure reducerea continuă a cheltuielilor curente, protejând în acelaşi timp cheltuielile de capital şi sociale. Pe de altă parte, ajustările prevăzute vor necesita reforme suplimentare pentru a întări controlul asupra zonelor care prezintă cele mai ridicate riscuri fiscale, inclusiv angajamente asumate, reforma pensiilor şi entităţile publice descentralizate", a afirmat Lipsky.
Reprezentantul FMI a completat că regimul de ţintire a inflaţiei şi cursul de schimb flexibil au ajutat la diminuarea impactului crizei, constituind în acelaşi timp instrumentele adecvate ale politicii monetare.
"Stabilitatea mai mare a pieţelor financiare şi temperarea inflaţiei ar putea lăsa loc de noi relaxări ale politicii monetare, dar o abordare prudentă este necesară având în vedere nivelul încă ridicat al inflaţiei şi vulnerabilităţile la presiuni externe", a adăugat Lipsky.
El a mai precizat că "politicile financiare trebuie să rămână potrivite pentru a întâmpina riscurile pe care le-ar putea aduce criza şi este în continuare nevoie de vigilenţă pentru a răspunde oricăror probleme în sistemul bancar, mai ales deteriorării activelor, care va surveni în urma scăderii economiei".
La încheierea vizitei FMI pentru prima evaluare a României în cadrul acordului de finanţarea externă, în luna august, şeful misiunii Jeffrey Franks a spus că "ţintele cantitative pe care România s-a angajat să le respecte prin acordul de finanţare externă cu FMI şi CE au fost îndeplinite cu o singură excepţie, cea a arieratelor la nivelul bugetului general consolidat", pentru care FMI nu primise, la acel moment, datele necesare.
În urma negocierilor din vară, autorităţile române şi reprezentanţii FMI au revizuit prognoza de contracţie a PIB în 2009, la 8-8,5%, de la estimarea anterioară, de 4,1%.
Totodată, proiecţia de scădere mai amplă a economiei a atras modificarea ţintei pentru deficitul bugetar la finalul lui 2009, la 7,3% din PIB, de la nivelul asumat anterior de guvern, de 4,6% din PIB.
În mod excepţional, autorităţile de la Bucureşti au solicitat FMI dreptul de a folosi o parte din împrumut pentru a finanţa deficitul bugetar. Banii urmează să fie deblocaţi într-un interval de circa 48 de ore de la aprobarea de către board.
