Liderii europeni sunt motivati sa incerce o „indulcire” criza care s-a declansat in Cipru, spunand ca situatia de pe insula este un caz unic si extrem.
Parlamentul de la Nicosia a amanat votul pentru astazi votul cu privire la introducerea taxei unice de 9,9% pentru toate depozitele bancare de peste 100.000 de euro si a cele de 6,75% pentru depozitele sub acest prag. Pe plan intern, solutia nu este una foarte agreata din cauza implicatiilor politice si a coruptiei extinse din sistemul bancar cipriot, implicatii care ofera conditiile ideale pentru operatiunile de spalare de bani a miliardarilor rusi. Masurile propuse vizeaza in principiu depozitele oligarhilor, de aceea au pornit o serie de discutii referitoare la restul depozitelor cu valori mai mici. A aparut chiar o propunere care spune excluderea impozitarii pentru depozitele mici, considerand pragul de 100.000 de euro prea mare pentru cipriotul de rand.
Pe plan extern, impozitarea depozitelor bancare creeaza un precedent periculos pentru zona euro care ar putea determina un val de transferuri de conturi din Europa catre alte zone cu o politica de taxe mai relaxata. Oficialii europeni spun ca nu exista un pericol in acest sens, Ciprul fiind doar un caz extrem in care aceste masuri se impun, avand in vedere originea depozitelor care vor fi cele mai afectate.
Inca de la aparitia discutiilor, grupul rus Gazprom s-a oferit sa suporte cheltuielile reformei bancare din Cipru, propunand un schimb rezonabil, drept de exploatare a resurselor de gaze naturale ale insulei. Daca s-ar materializa un acord, rusii sunt avantajati de doua ori. O data pun mana pe resurse de gaze naturale, reusind in acelasi timp sa se protejeze de impozitele Europei.
Implicarea Gazprom ofera indicii despre valoarea depozitelor care risca sa fie supuse taxarii. Propunerea pare una aproape disperata, dar pentru salvarea unor averi considerabile se poate sa merite orice.
