BNR va cobori marti dobanda cheie cu 0,5 puncte procentuale, la 9%, in urma deteriorarii peste asteptari a mediului economic in primul trimestru, estimeaza analistii, care nu exclud o scadere a rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei, pentru asigurarea unei lichiditati permanente in piata.
Analistii subliniaza ca situatia economiei romanesti s-a agravat peste asteptari in primul trimestru si ca, in aceste conditii, actualul nivel al dobanzii de politica monetara este prea ridicat.
Produsul intern brut al Romaniei a scazut in primul trimestru cu 6,2% fata de perioada similara din 2008, conform datelor publicate de Institutul National de Statistica.
"Activitatea economica s-a contractat mult peste asteptarile analistilor si chiar ale bancii centrale in primul trimestru. Prin urmare este nevoie de taierea dobanzii cheie", a declarat Nicolaie Alexandru Chidesciuc (foto), senior economist al ING Bank Romania.
El mizeaza pe scaderea dobanzii cheie la 9%, de la 9,5% in prezent, dar nu exclude nici o reducere mai puternica, cu 0,75 puncte procentuale.
Reducerea RMO pentru pasivele in lei
In acelasi timp, Chidesciuc estimeaza ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) va reduce rezervele minime obligatorii pentru pasivele bancilor in moneda nationala, de la 18% in prezent, pe fondul necesitatii de a asigura o lichiditate permanenta in piata bancilor.
"Este, intr-adevar, destula lichiditate in piata ca urmare a operatiunilor bancii centrale, dar este nevoie de lichiditate permanenta, iar reducerea RMO va avea un impact mai puternic. Este, insa, mai greu de estimat o decizie in acest sens, pentru ca BNR ar putea prefera o atitudine prudenta", a afirmat Chidesciuc.
El considera ca astfel de decizii nu vor deprecia leul, deoarece sentimentul investitorilor fata de regiune s-a imbunatatit in ultima perioada.
Operarea unei noi modificari la nivelul RMO la pasivele in lei ar fi, de altfel, o miscare mai degraba prudenta, spun analistii, dupa cea decisa in toamna anului trecut, cand BNR a coborat rezervele minime obligatorii de la 20% la 18%.
"Banca centrala si-a luat un angajament in privinta rezervelor minime obligatorii, iar pentru pasivele in valuta a operat deja modificari. In plus, BNR ar putea prefera o atitudine mai prudenta, pentru a-si pastra rezervele in valuta, in cazul unei deprecieri accentuate a leului", a explicat economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru, care estimeaza ca BNR ar putea cobori rata RMO la pasivele in lei la 16%, pe langa reducerea dobanzii cheie.
Unii analisti nu exclud, totusi, o decizie legata de rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in valuta cu scadenta reziduala sub 2 ani, situata in prezent la 40%, cel mai mare nivel din UE.
Economistul-sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, care estimeaza de asemenea o reducere a dobanzii cheie la 9%, spune ca banca centrala ar putea reduce rezervele minime obligatorii pentru pasivele bancilor in valuta, "luand in calcul necesitatea repornirii creditarii si a evolutiei fluxului de intrari de bani".
Limitarea BNR la reducerea dobanzii cheie la 9%
In schimb, o serie de alti analisti se asteapta ca BNR sa se limiteze la reducerea dobanzii cheie la 9%, estimand ca exista putine sanse ca banca centrala sa modifice in privinta rezervelor minime obligatorii.
"BNR a redus rezervele minime obligatorii pentru pasivele in valuta pe termen lung si a ramas la latiudinea bancilor daca vor sa schimbe structura datoriilor in functie de cati bani au nevoie. Nu am vazut niciun semnal in acest sens", a afirmat seful departamentului de cercetare al Volksbank Romania, Melania Hancila.
"Nu exclud, insa, scaderea pentru pasivele in lei, dar, in cazul in care va reduce RMO, va fi un nivel simbolic, de cel mult doua puncte procentale", a adaugat ea.
Consiliul de administratie al bancii centrale are programata, marti, a cincea sedinta de politica monetara din acest an.
De la inceputul lui 2009, BNR a coborat dobanda cheie cu 0,75 puncte procentuale, de la 10,25% la 9,50%, a redus la zero rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani si a permis bancilor sa calculeze un grad de indatorare mai mare solicitantilor de credite, in cazurile in care acestia garanteaza imprumuturile cu proprietati imobiliare "de buna calitate".
