Decizia de joi a băncii centrale, de a păstra dobânda cheie la 10,25%, creşte restrictivitatea în termeni reali a politicii monetare, se spune în comunicatul detaliat al hotârârilor BNR, care anunţă că menţinerea inflaţiei semnificativ peste ţintă impune o politică monetară restrictivă în continuare. "Creşterea anuală prognozată a preţurilor de consum va continua în lunile următoare să se situeze semnificativ peste limita superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei pentru anul 2008, ceea ce impune menţinerea unei conduite restrictive a politicii monetare într-o perspectivă mai îndelungată", se spune în comunicat.
Banca Naţională a României (BNR) şi-a fixat pentru sfârşitul acestui an o ţintă de inflaţie de 3,8% plus sau minus un punct procentual, însă preţurile de consum au crescut cu 8,02% între august 2007 şi august 2008, iar ultimele estimări din piaţă pentru finalul anului indică o rată anuală a inflaţiei în jur de 6%.
Or, un asemenea nivel al inflaţiei ar însemna al doilea an consecutiv de ratare de către BNR a ţintei de inflaţie şi al treilea de după adoptarea acestei strategii de politică monetară, în 2005.
Unii analişti avertizează că, în aceste condiţii, BNR nu îşi mai poate permite să rateze şi ţinta de inflaţie pentru 2009 – de 3,5% plus sau minus un punct procentual – fără a pune în pericol intrarea României în zona euro la momentul anunţat, respectiv 1 ianuarie 2014.
Aceasta ar presupune intrarea ţării în anticamera zonei euro, ERM 2, în 2012, moment la care se presupune că România a înregistrat deja o perioadă de inflaţie joasă.
Totuşi, BNR vede în evoluţia din august "revenirea inflaţiei pe un trend descendent" ce "reflectă întărirea restrictivităţii condiţiilor monetare în sens larg".
Presiuni interne dinspre salarii şi politica fiscală
În analiza macroeconomică din comunicatul detaliat al deciziilor de joi, BNR arată că "riscurile macroeconomice la adresa dezinflaţiei, cu precădere cele legate de politica veniturilor şi majorarea cheltuielilor bugetare în perioada electorală, se menţin ridicate".
Însă banca centrală a luat în acest an mai multe decizii, în afară de cele de politică monetară, pentru a frâna creşterea creditării, singurul element pe care îl poate controla, în condiţiile în care salariile continuă să sporească într-un ritm anual de peste 20%, iar Executivul pare mai dispus ca niciodată să pompeze bani în economie în an electoral, majorând pensii şi salarii în avans.
Astfel, BNR a impus băncilor provizioane mai mari la creditele în valută, pretextând că riscul valutar este în creştere, şi a modificat în august regulamentul de creditare a populaţiei, băncile fiind obligate, printre altele, să solicite clienţilor fişe fiscale pentru a calcula bonitatea şi să stabilească diferenţiat gradul maxim de îndatorare.
În comunicatul de joi, BNR menţionează că noul regulament "vizează îmbunătăţirea prudenţialităţii şi creşterea transparenţei politicilor de creditare şi de gestionare a riscurilor la nivelul instituţiilor de credit", în condiţiile în care lichiditatea din sistemul bancar este în scădere, dar se situează, totuşi, "la un nivel adecvat pentru buna funcţionare a pieţelor".
Efectul asupra împrumutului intern a început să fie vizibil, creşterea creditului neguvernamental încetinind puternic în ultimele două luni de vară, de la o rată anuală de 63,4% în iunie până la 50,4% în august. Însă bancherii centrali vor o încetinire chiar mai mare a avansului creditării. "Dinamica împrumuturilor acordate sectorului privat ramâne înaltă, deşi aceasta începe să evidenţieze unele semne de moderare", se arată în comunicatul BNR.
BNR mizează pe o reducere a ritmului de creştere a creditării cu 10-12 puncte procentuale până la sfârşitul acestui an, faţă de nivelul din iulie, de 55,8%, potrivit unei declaraţii din 11 septembrie a directorului din cadrul diviziei de stabilitate financiară a BNR, Ion Drăgulin.
Totuşi, apăsarea doar pe pedala politicii monetare s-ar putea să nu ajungă, BNR solicitând din nou, joi, "un sprijin puternic din partea celorlalte componente ale mixului de politici macroeconomice, in special a politicilor de venituri şi fiscală".
Efecte încă reduse ale crizei financiare internaţionale asupra băncilor româneşti
"Intensificarea turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale a avut până în prezent un impact limitat asupra sectorului instituţiilor de credit din România, în principal sub forma creşterii costurilor finanţărilor externe", se spune în comunicatul BNR.
Totuşi, bancherii centrali anunţă că vor monitoriza atent evoluţiile indicatorilor macroeconomici din România şi de pe plan internaţional, "astfel încât prin adecvarea instrumentelor sale să asigure consolidarea procesului de dezinflaţie pentru atingerea în mod sustenabil a ţintelor de inflaţie pe termen mediu".
Următoarea şedinţă de politică monetară a consiliului de administraţie al BNR, ultima din acest an, va avea loc în 30 octombrie, când va fi analizat şi aprobat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.
