Un control antifraudă la o persoană fizică din județul Argeș a identificat vânzări de autoturisme second-hand în valoare de 7.258.790 de lei și un prejudiciu de peste 1,1 milioane de lei, reprezentând TVA, potrivit unui comunicat publicat de ANAF la 27 octombrie 2026. Inspectorii spun că activitatea comercială nu era înregistrată legal, iar obligațiile fiscale nu erau declarate. Direcția Generală Antifraudă Fiscală anunță că va sesiza organele de urmărire penală competente.
Cazul privește 75 de autoturisme și o activitate desfășurată între mai 2022 și ianuarie 2025. Sumele prezentate de autoritate trebuie citite distinct: peste 7,2 milioane de lei reprezintă valoarea livrărilor identificate, în timp ce suma de peste 1,1 milioane de lei este prejudiciul fiscal indicat în urma controlului. Comunicatul nu anunță o condamnare și nici recuperarea prejudiciului.
Anunțurile online au ajutat la identificarea activității
Potrivit ANAF, inspectorii au analizat activitatea de pe platformele de vânzare a autoturismelor second-hand. Acolo erau publicate anunțuri pentru mașini cumpărate atât din România, cât și din alte state, care erau ulterior revândute către persoane fizice.
Monitorizarea acestor anunțuri a contribuit la identificarea riscului fiscal. Pentru comercianți, exemplul arată că oferta publicată pe internet face parte din circuitul de informații pe care autoritatea îl poate analiza împreună cu documentele tranzacțiilor. Vizibilitatea comercială online și evidența fiscală a vânzărilor sunt, astfel, două aspecte ale aceleiași activități, care trebuie să poată fi explicate coerent.
Vânzătorul din acte nu coincidea cu cel real, susțin inspectorii
O parte importantă a constatărilor privește documentele oferite cumpărătorilor. Pentru unele mașini, în acestea figurau drept vânzători societăți din alte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv societăți descrise de ANAF drept „missing trader”. Instituția afirmă însă că vânzările erau realizate efectiv în România de persoana verificată.
În alte situații, documentele erau completate de mână și conțineau datele unor persoane sau entități diferite de vânzătorul real. Potrivit constatărilor controlului, aceste practici îngreunau identificarea persoanei care efectua vânzarea și stabilirea obligațiilor fiscale aferente.
Autoritatea descrie și operațiuni în care un autoturism era preluat de la proprietar în schimbul altei mașini și al unei sume de bani. Persoana verificată solicita ca autoturismul primit să rămână înregistrat pe numele proprietarului inițial până la revânzare. Dacă acesta refuza, mașina era înregistrată pe numele unor persoane cunoscute ale celui verificat.
Ce înseamnă trasabilitatea pentru o afacere auto
Problema centrală semnalată de ANAF este concordanța dintre circuitul comercial real și documentele care îl descriu. Cine cumpără, cine revinde și cine apare ca parte în documente trebuie să poată fi urmărit de la o operațiune la alta. În cazul prezentat, instituția arată că aceste elemente au generat riscuri privind identificarea vânzătorului, trasabilitatea și îndeplinirea obligațiilor fiscale.
Publicația Online Bani și Afaceri reține, ca implicație practică pentru firme, importanța unei verificări interne a documentelor de proveniență și de vânzare. O neconcordanță între persoana care negociază tranzacția și entitatea care apare în acte merită clarificată înainte de finalizarea operațiunii. Aceasta este o recomandare de prudență comercială, nu o constatare că orice tranzacție intermediată ar fi nelegală.
Pentru cumpărători, aceeași verificare ajută la înțelegerea identității partenerului contractual și a traseului mașinii. Pentru un comerciant, documentele corecte susțin și explicația economică a operațiunii. Comunicatul nu stabilește însă obligații fiscale individuale pentru cumpărătorii celor 75 de autoturisme și nu permite calcularea unor asemenea obligații pentru fiecare tranzacție.
Controlul se înscrie în acțiunea ATOM
ANAF plasează cazul în contextul acțiunii ATOM — Analiza și Trasabilitatea Operațiunilor cu Mașini, lansată de DGAF la 1 octombrie 2026. Aceasta urmărește riscurile fiscale din comerțul cu autoturisme second-hand, inclusiv proveniența vehiculelor, circuitul comercial și respectarea obligațiilor privind TVA.
Instituția precizează că verificările urmăresc operațiunile nedeclarate și situațiile în care documentele nu reflectă realitatea economică. Pentru operatorii care își îndeplinesc obligațiile, miza economică invocată de ANAF este protejarea concurenței loiale: o activitate care evită plata taxelor poate crea un dezavantaj pentru comercianții care suportă costurile conformării.
Etapa anunțată acum pentru cazul din Argeș este sesizarea organelor de urmărire penală. Constatarea fiscală prezentată de ANAF și eventuala stabilire a răspunderii penale sunt etape distincte; comunicatul nu indică o hotărâre judecătorească.
Surse: Agenția Națională de Administrare Fiscală, comunicatul ARPC 995/27.10.2026, „Autoturisme de peste 7,2 milioane de lei, comercializate fără îndeplinirea obligațiilor fiscale, identificate de ANAF Antifraudă în cadrul verificărilor privind comerțul cu autoturisme second-hand”, 27 octombrie 2026.
Sursa: Imagine generata cu AI
