Disputa gazelor dintre Moscova şi Kiev s-a înveninat şi mai mult miercuri, reţeaua ucraineană de gazoducte care aprovizionează Europa cu gaz rusesc intrând în paralizie totală, în timp ce Uniunea Europeană ridica simţitor tonul pentru a cere soluţionarea crizei, comentează AFP. Sala de control a gigantului rus Gazprom a dat oficial ordinul de încetare completă a tranzitului de gaz rus prin Ucraina spre Europa, a anunţat în cursul serii agenţia rusă Interfax. Anterior, premierul rus Vladimir Putin ordonase Gazprom să înceteze toate livrările de gaz natural ce tranzitează Ucraina, pentru a împiedica "furtul" de gaz rusesc de către Kiev, acuzaţie pe care partea ucraineană o respinge.
Şeful Guvernului rus a avertizat că livrările de gaz rusesc prin Ucraina spre Europa nu vor fi reluate decât după un acord pentru desfăşurarea de observatori internaţionali şi dacă Ucraina plăteşte preţul de piaţă. Până în prezent, Ucraina a beneficiat de preţuri preferenţiale.
Cel puţin 11 state europene, printre care Austria, România, Cehia, Bulgaria şi Italia sunt private în prezent de gaz rusesc, în timp ce un val de frig glacial traversează continentul, unele ţări înregistrând chiar temperaturi de minus 30 de grade. Multe dintre ele au anunţat că încep să folosească gaz din rezerve.
Situaţia este "complet inacceptabilă", a declarat premierul francez François Fillon. Franţa se confruntă cu o întrerupere aproape totală a gazului rusesc.
La Sarajevo, capitala bosniacă unde majoritatea locuinţelor se încălzesc cu gaz, localnicii tremurau de frig în case, situaţie ce aminteşte de războiul din 1992-1995, în timp ce liderii anunţau că se tem că în curând oamenii vor începe să moară de frig.
Pentru UE în ansamblu, tranzitul de gaz prin Ucraina este vital. Un sfert din gazul consumat în UE provine de Rusia, iar 80% din el tranzita până în prezent Ucraina.
Aşa cum era de aşteptat, situaţia a provocat reacţii aprinse în Europa. "Dacă licrările nu vor fi reluate până mâine (joi – n.red), vom asista la o intervenţie mai fermă a preşedinţiei UE", a declarat premierul ceh Mirek Topolanek. "Criza actuală a gazului este mult mai gravă decât cea din 2005-2006, este într-un fel inedită", a afirmat el. Potrivit lui Topolanek, nu doar ţările din Europa Centrală şi Balcani, ci şi Germania, principalul client al Gazprom în UE, "vor avea probleme în următoarele zile, dacă situaţia rămâne neschimbată".
Exacerbarea de miercuri a disputei pare să fie un preludiu pentru reluarea negocierilor dintre Rusia şi Ucraina, întrerupte din seara zilei de 31 decembrie. De altfel, agenţiile de presă ruse au anunţat miercuri dimineaţă că o reuniune neprevăzută a celor două companii a avut loc în cursul nopţii.
O audiere în Parlamentul European a şefilor Gazprom şi Naftogaz este prevăzută pentru joi la Bruxelles.
Pe de altă parte, Ucraina a anunţat că a ajuns la un acord cu UE pentru trimiterea "de urgenţă a unor experţi UE" pentru a controla în permanenţă volumele de gaz natural livrate de Rusia Europei. La rândul său, Polonia s-a declarat gata să trimită asemenea experţi, dacă părţile implicate doresc acest lucru.
Deşi criza pare să fie mai gravă decât cea din ianuarie 2006, care a condus la o scurtă întreupere a livrărilor de gaz rusesc spre Europa, analiştii subliniază că majoritatea ţărilor afectate sunt mult bine pregătite de această dată şi au acumulat rezerve pentru cazuri de urgenţă.
