În România şi Turcia inflaţia creşte mai rapid decât în orice altă parte a Europei, ceea ce evidenţiază faptul că efectele secundare ale creşterii preţului la alimente şi petrol se răspândesc mai rapid în economiile emergente puternic dependente de datorii, se arată într-un articol publicat luni în cotidianul financiar Wall Street Journal (WSJ). În aceste condiţii, creşte riscul unui scenariu de tip aterizare forţată pentru economie.
Potrivit WSJ, în România salariile nete au înregistrat o creştere anuală de 21 de procente în luna februarie, ceea ce face ca în luna martie inflaţia să se situeze peste pragul de opt procente înregistrat în luna februarie, dublu comparativ cu ţinta Băncii Naţionale. În Turcia, inflaţia pe luna martie a crescut până la 9,2 la sută, un nou sondaj arătând că estimările se înrăutăţesc.
Creşterea inflaţiei este un subiect global pe fondul majorării preţurilor la materii prime, însă trendul de creştere este mai evident în Europa de Est. În timp ce ţările din Europa Centrală, cum este cazul Poloniei, pot să combată presiunile inflaţioniste datorită aprecierii monedei naţionale, această strategie nu este valabilă în cazul Turciei şi României care depind în mare măsură de finanţarea externă.
În România, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat în repetate rânduri ritmul majorărilor salariale, în condiţiile în care guvernul aplică o politică fiscală relaxată şi a promovat o majorare semnificativă a salariilor în sectorul public. Creşterea salariilor ar putea afecta investiţiile străine directe de care România are nevoie pentru a-şi acoperi deficitul de cont curent, care în prezent a ajuns la 14 procente din Produsul Intern Brut şi continuă să crească.
Între timp în Turcia ultimele prognoze ale băncii centrale arată o majorare a estimărilor de inflaţie pentru sfârşitul anului la opt procente de la 7,2 procente în urmă cu două luni. În aceste condiţii, guvernatorul Durmus Yilmaz a oprit planurile de reducere a dobânzii de referinţă de la nivelul actual de 15,25 procente, cel mai mare nivel din lume până săptămâna trecută când Banca centrală din Islanda a majorat dobânda la 15,5 procente. 'Ţinerea sub control a inflaţiei este o condiţie esenţială pentru orice altceva', a apreciat analistul Moody's Investors Service, Kristin Lindow.
În cazul României, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică /INS/, rata inflaţiei în luna martie a fost de 0,67 la sută, iar inflaţia anuală (martie 2007-martie 2008) a urcat la 8,63 la sută faţă de 7,97 la sută la nivelul lunii februarie.
Pentru 2008, BNR are o ţintă de inflaţie de 3,8 procente, plus minus un punct procentual, iar potrivit vice-guvernatorului băncii centrale, Cristian Popa, la finele anului inflaţia va ajunge la 5,9 procente. În 2009, BNR estimează că inflaţia va ajunge la 3,9 procente şi nu are intenţia de a revizui aceste ţinte, a subliniat vice-guvernatorul BNR.
La sfârşitul anului trecut, rata anuală a inflaţiei s-a situat la nivelul de 6,57 la sută, faţă de 4,87 la sută în decembrie 2006, plasându-se în afara intervalului de variaţie de 3-5 la sută asociat ţintei de inflaţie de 4 la sută.
ROMPRES
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro