Aproximativ 45% dintre romani ar vota pentru adoptarea euro, daca ar fi consultati maine, iar 36% s-ar pronunta impotriva trecerii la moneda europeana, diferenta pozitiva de 9% fiind cea mai mare la nivelul celor 14 state din afara uniunii monetare, potrivit unui studiu al organizatiei Open Europe. Romania, Danemarca si Malta sunt singurele state care ar adopta euro, in cazul in care autoritatile ar organiza un referendum la momentul actual, potrivit "Sondajului privind viitorul Europei", publicat de institutul independent Open Europe, pe baza unei cercetari realizate de agentia TNS.
In restul de 11 tari UE din afara zonei euro, procentajul populatiei care s-ar opune renuntarii la moneda nationala depaseste sustinatorii euro. Cea mai puternica opozitie se inregistreaza in Marea Britanie, de 77%, urmata de Letonia si Lituania, cu 64%, respectiv 62%, iar cel mai redus procentaj al populatiei care ar vota impotriva aderarii la uniunea monetara revine Romaniei, cu 36%.
La nivelul tarilor care utilizeaza euro, 49% dintre cetateni ar prefera sa revina la vechile monede nationale. Un procent de 47% dintre locuitori vor sa pastreze euro, dar moneda unica este sustinuta de majoritatea populatiei in doar sase din cele 13 state, respectiv Irlanda, Slovenia, Luxemburg, Finlanda, Franta si Belgia.
Pe de alta parte, 66% dintre romani apreciaza ca europenii ar trebui consultati , printr-un referendum sau o alta metoda, in privinta adoptarii de noi tratate care ar spori puterile institutiilor UE. Procentul este sub media europeana, de 75%.
La intrebarea privind votul pe care l-ar acorda unui tratat care transfera mai multe responsabilitati catre UE, 25% dintre repondentii din Romania ar vota favorabil, comparativ cu o medie europeana de 41%, iar 30% s-ar pronunta impotriva unei astfel de modificari, sub media europeana de 41%. O zecime dintre repondentii romani s-ar abtine, iar putin peste o treime s-au declarat indiferenti.
Referitor la puterea acordata UE, 25% dintre romani apreciaza ca aceasta ar trebui majorata, 22% se declara in favoarea mentinerii responsabilitatilor actuale, 26% ar prefera reducerea acestora, iar 27% sunt indiferenti. La nivelul blocului comunitar, 41% din repondenti s-au pronuntat pentru reducerea puterii UE.
Intrebati daca sunt de acord cu afirmatia "UE nu reprezinta oamenii obisnuiti din tara dumneavoastra", romanii au raspuns favorabil in proportie de 47%, al cincilea cel mai redus procentaj la nivelul UE. Media europeana este de 56%, Letonia a inregistrat un procent de 74%, iar in Ungaria si Suedia 70% dintre afirmatii au fost pozitive.
In privinta modului in care UE ar putea fi modificata, romanii apreciaza ca fiind prioritare reducerea barierelor comerciale fata de statele sarace - 33%, transformarea UE intr-o zona de comert liber, fara tinte politice - 24%, stabilirea unor limite clare privind puterea UE, precum si acceptarea mai multor state in blocul comunitar - 19%.
Un procent de 17% dintre repondenti au declarat ca numirea unui singur ministru de Externe pentru UE reprezinta o prioritate, 14% apreciaza ca numarul regulilor si reglementarilor ar trebui redus, 10% considera ca ar trebui ingreunat procesul prin care un numar redus de state pot bloca adoptarea unor legi, iar 6% au spus ca reducerea cheltuielilor pentru agricultura si majorarea finantarii acordate altor sectoare este o prioritate.
La nivelul UE, repondentii considera ca principalele prioritati sunt limitarea puterii UE - 28%, reducerea barierelor comerciale - 27% si tranformarea UE intr-o zona de comert liber, fara obiective politice - 25%.
Sondajul a fost reliazat in randul a 17.443 de persoane din cele 27 de state UE. Romania se numara printre cele sapte state unde esantionul a fost de 1.000 de persoane, iar in restul tarilor au fost intervievate cate 500 de persoane.
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro