Romania trebuie sa se axeze pe varste de pensionare mai ridicate in reforma sistemului de pensii

Romania, alaturi de Albania, Serbia si Turcia, ar trebui sa se axeze pe varste de pensionare mai ridicate, ca parte a reformelor din sistemul de pensii, costurile din acest domeniu continuand sa creasca odata cu imbatranirea populatiei, se arata intr-un raport al Bancii Mondiale (BM). "In unele tari, precum Lituania si Slovacia, atat indexarea pensiilor cu rata inflatiei, cat si cresterea varstei de pensionare vor avea efect. in alte state, precum Albania, Romania, Serbia si Turcia, singurul impact real este constituit de majorarea varstei de pensionare", se spune in raportul "De la rosu la gri: Cea de-a treia tranzitie a populatiilor in curs de imbatranire din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica".

Implementarea reformelor din sistemul de pensii va permite Romaniei ca in 2025 cheltuielile din acest domeniu sa fie inferioare celor din 2004, ca pondere in Produsul Intern Brut. in cazul in care Romania nu va adopta masurile necesare, cheltuielile vor cunoaste o crestere importanta, sunt de parere analistii institutiei.

Analizand costurile generate de pensii, Banca Mondiala considera ca fiecare stat est-europene si fost membru ale Uniunii Sovietice ar putea sa acorde persoanelor cu varsta de peste 65 ani o pensie echivalenta cu 10% din PIB pe cap de locuitor.

Banca Mondiala atrage atentia ca cele mai dificile provocari legate de imbatranirea populatiei din regiunea analizata sunt legate de aparitia unor noi presiuni asupra cheltuielilor publice, in special pentru pensii si ingrijire pe termen lung a persoanelor in varsta, in conditiile in care finantarea sistemelor de pensii in multe state foste comuniste se afla inca la un nivel necorespunzator.

"Implementarea unor politici sensibile poate atenua impactul costisitor al imbatranirii. Chiar daca o crestere a cheltuielilor publice este inevitabila, este posibil sa fie redus socul. Pentru aceasta, tarile din regiune trebuie sa implementeze politici care sa procedeze astfel incat sistemele de pensii sa fie viabile din punct de vedere financiar chiar cu mai multi pensionari, si sa ia masuri proactive pentru finantarea ingrijirii pe termen lung", a declarat intr-un comunicat Mukesh Chawla, economist coordonator al Bancii Mondiale si coautor al raportului.

Efectele generate de cheltuielile pentru ingrijire pe termen lung trebuie analizate cu atentie, avand in vedere cresterea constanta a persoanelor care au nevoie de astfel de servicii.

Totodata, institutionalizarea presupune costuri ridicate fiind, adesea, o solutie ineficienta, se spune in raport.

Pana in 2025 populatia se micsoreaza cu 24 milioane

Pana in anul 2025, multe tari din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica vor avea populatii care se vor clasa printre cele mai batrane din lume, punand in pericol succesele recente ale dezvoltarii economice din regiune in cazul in care reformele sistemelor de pensii si de sanatate nu sunt adresate in mod corespunzator si nu sunt implementate politici care sa promoveze cresterea productivitatii, se spune in raport.

La nivel mondial, multe state care se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei sunt expuse unor consecinte economice grave, insa Europa de Est si fosta Uniune Sovietica, regiune care cuprinde 28 de tari, de la Rusia pana la Albania, este singura din lume care intampina cu dificultati combinate - imbatranirea populatiei relativ saraca si o tranzitie incompleta catre economii de piata mature.

Institutia internationala noteaza ca problemele din statele mentionate sunt accentuate de necesitatea de a accelera tranzitia economica si de a implementa in regim de urgenta reforme pe termen lung care sa adreseze consecintele demografice in mod simultan.

"Tari mai bogate si mai dezvoltate, precum Franta, Italia si Japonia, sunt intr-o pozitie mult mai favorabila pentru a adresa problemele ridicate de imbatranire decat tarile in curs de imbatranire din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica. Nicio tara in curs de imbatranire din lume nu este atat de saraca precum este Georgia. si dezvoltarea institutionala mai ampla este inca in urma in multe tari, chiar si in cele care au aderat la Uniunea Europeana. Tocmai aceasta interactiune a celor trei tranzitii - demografica, economica si politica - este cea face ca regiunea si dificultatile acesteia sa fie unice", a afirmat Arup Banerji, manager pentru economia dezvoltarii resurselor umane al Bancii Mondiale si coautor al raportului.

In urmatorii 20 de ani, populatia totala din regiune s-ar putea reduce cu aproape 24 milioane, iar pana in anul 2025, intre 20% si 25% din populatia a noua tari din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica va avea varsta de 65 de ani.

Imbatranirea populatiei s-ar putea reflecta si in stoparea cresterii economice, iar populatiile in curs de imbatranire isi vor reduce forta de munca si, in acelasi timp, vor economisi mai putin.

Cresterea productivitatii este esentiala pentru ca statele din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica sa continue sa se dezvolte rapid si sa ajunga la veniturile si standardele de viata ale Uniunii Europene, iar acest proces va necesita reforme pentru aprofundarea pietelor financiare, care isi vor spori economiile si investitiile, si pentru a face pietele de munca mai flexibile, se spune in raport.

"Reducerea productivitatii, in special in fostele state comuniste a fost generata de schimbarea orientarii economice dinspre supraproductivitate industriala catre agricultura de subzistenta si servicii cu valoare adaugata redusa. in cazul Romaniei, ponderea angajatilor in agricultura a crescut de la 30% in 1990 la 43% in 2000, in timp ce in industrie s-a inregistrat o scadere de la 40% la 25%", se arata in raport.

Analistii noteaza insa ca pe masura de tranzitia economica a continuat, aceasta tendinta s-a inversat, iar productivitatea medie orara s-a imbunatatit. in Romania, numarul de angajati din agricultura s-a redus la 37% pana in 2002, in timp ce ponderea salariatilor din industrie a revenit la aproape 30%.