Romania se plaseaza pe locul opt in UE dupa durata medie a somajului, cu 9,7 luni

România s-a clasat pe locul opt între ţările din Uniunea Europeană după durata medie a şomajului, un şomer român având nevoie de 9,7 luni ca să-şi găsească o slujbă nouă, în timp ce media pe ansamblul UE este chiar mai mare, potrivit unui raport publicat luni de Comisia Europeană. Astfel, pe ansamblul blocului comunitar, durata medie a şomajului a fost de 11,9 luni, în perioada 2005-2008, pentru care există cele mai recente date statistice, se mai arată în raportul "Ocuparea forţei de muncă în Europa" pentru anul 2009.

Totuşi, există variaţii între diferite grupuri de muncitori. Persoanele în vârstă rămân în şomaj o perioadă relativ mai ridicată, de 14,7 luni faţă de 12,2 luni pentru cei cu vârste între 24 şi 54 ani sau de 10,3 luni pentru cei sub 24 de ani, la fel şi persoanele necalificate (12,3 luni faţă de 8,1 luni pentru şomerii care au o calificare). În funcţie de sex, diferenţa este foarte mică (12 luni pentru femei faţă de 11,7 luni pentru bărbaţi).

Ţările cu o durată medie foarte mare a şomajului sunt Ungaria, cu 13,9 luni, Slovacia, cu 12,2 luni, şi Germania, cu 12,1 luni. Înaintea României, cu o durata medie superioară a şomajului se mai află Grecia, cu 10,4 luni, Cehia, cu 10,2 luni, Bulgaria, cu 10,1 luni şi Polonia, cu 9,9 luni.

În schimb, cea mai scurtă durată medie a şomajului este în Malta, de 3,5 luni, urmată de Spania, 6,4 luni. Potrivit raportului, cu cât o persoană stă în şomaj o perioadă mai îndelungată cu atât mai puţine şanse are de a reveni pe piaţa muncii. Deşi numărul şomerilor pe termen lung a scăzut începând cu anii '90, problema rămâne încă serioasă, ţinând cont că în ultimii ani, aproape 45% din perioadele de şomaj au durat peste un an în UE, faţă de numai 10% în SUA.

Rata şomajului în UE s-a menţinut pe o tendinţă crescătoare din primăvara anului trecut, iar până în septembrie 2009 ajunsese la 9,2%, în creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de primăvara 2008. Numărul total de şomeri a ajuns la 22,1 milioane persoane, după un avans cu 6,1 milioane persoane (mai mult de o treime) în acelaşi interval.

În trimestrul II al acestui an, România avea o rată a şomajului de peste 6%, în creştere faţă de perioada similară din 2008, potrivit datelor Eurostat. România nu a prezentat încă date pentru trimestrul III, asemenea altor state membre UE.

Potrivit datelor biroului european de statistică, la finalul lunii septembrie, cea mai mare rată a şomajului era înregistrată în Letonia, de aproape 20%, urmată de Spania, cu peste 19%. La polul opus se situa Olanda, cu o rată a şomajului la finalul lui septembrie, mai mică de 4%.

Criza a anulat în cea mai mare parte creşterea numărului de slujbe obţinută după 2000

Criza actuală şi-a făcut simţite efectele pe pieţele forţei de muncă din UE, anulând în cea mai mare parte creşterea numărului de locuri de muncă obţinută după 2000. Bărbaţii, tinerii, lucrătorii cu nivel scăzut de calificare şi muncitorii cu contracte temporare au fost cel mai puternic afectaţi de scăderea ofertei de locuri de muncă.

Astfel, numărul locurilor de muncă în UE a scăzut la jumătatea lui 2009 cu 4,3 milioane faţă de aceeaşi perioadă din 2008, chiar dacă efectul a fost oarecum amortizat prin reducerea timpului de lucru şi prin alte metode, însă aceste măsuri pe termen scurt, nu sunt suficiente pentru asigurarea unei ieşiri cu succes din criză.

Diminuarea numărului de slujbe a avut loc în toate sectoarele, cu precădere în construcţii şi industrie. Toate statele membre, cu excepţia Luxemburgului, au înregistrat scăderi ale ratei ocupării, cele mai semnificative având loc în statele baltice, Irlanda şi Spania.

Potrivit raportului, politicile de ocupare a forţei de muncă ar trebui să se concentreze pe pregătirea tranziţiei la o economie caracterizată prin emisii reduse de carbon.

"Acest raport arată cât de importantă este coordonarea răspunsului nostru pe termen scurt la criză cu reformele noastre structurale pe termen lung. Aceste reforme sunt esenţiale pentru ca economia UE şi pieţele forţei de muncă să iasă din actualul declin bine pregătite pentru provocările viitorului, în special pentru tranziţia la o economie caracterizată prin emisii reduse de carbon", a declarat comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi egalitatea de şanse, Vladimir Spidla.

Pieţele europene ale locurilor de muncă arată în ultimii ani un dinamism considerabil, având în vedere că, în fiecare an, aproximativ 22% dintre lucrătorii europeni îşi schimbă locul de muncă. Dinamismul nu se limitează la ţări considerate în mod tradiţional flexibile, cum sunt Marea Britanie sau Danemarca, ci priveşte toate ţările UE, deşi cifrele variază de la 14% dintre lucrători în Grecia şi 16% în Suedia, până la peste 25% în Marea Britanie, Finlanda, Spania şi Danemarca.

"Politicile conforme cu principiile flexicurităţii menite să sprijine tranziţiile lucrătorilor către obţinerea unui loc de muncă reprezintă cheia reducerii şomajului pe termen lung şi a păstrării capacităţii de obţinere a unui loc de muncă", se mai arată în raport.

Schimbările climatice şi măsurile politice referitoare la acestea vor avea un impact important asupra cererii viitoare de competenţe. Noile competenţe necesare în economia caracterizată prin emisii scăzute de carbon vor favoriza, mai ales la început, lucrătorii cu nivel înalt de calificare. Totuşi, prin răspândirea pe piaţă a noilor tehnologii, lucrătorii cu nivel scăzut de calificare ar trebui să fie capabili, la rândul lor, să ocupe noile locuri de muncă - cu condiţia să beneficieze de o formare adecvată.