Romania poate adopta euro in 2014 doar daca salariile bugetarilor cresc cu cel mult 10% din 2009

România îşi poate îndeplini obiectivul de a adopta euro în 2014 doar dacă creşterea salariilor din sectorul public nu va mai depăşi 10%, iar reformele structurale vor fi accelerate, a spus luni şeful departamentului de macroeconomie al MEF, Dorin Mantescu, pentru Reuters. De altfel, oficialul Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) consideră creşterile salariale principalul factor care ameninţă stabilitatea economică pe termen lung a României, în contextul în care avansul rapid al consumului pune în continuare presiune pe inflaţie şi deficitul de cont curent.

"Ţintele macroeconomice pe termen mediu şi lung necesare pentru îndeplinirea obiectivului de intrare în zona euro pot fi îndeplinite doar dacă temperăm ritmul anual de creştere a salariilor la un nivel cu o singură cifră, începând de anul viitor", a spus Mantescu, pentru reuters.

În intervalul iulie 2007-iulie 2008, salariul mediu net din România a crescut cu 25,8%, ajungând la 1.308 lei (365 euro), potrivit statisticilor publicate. Între timp, Guvernul a aprobat creşterea salariului minim pe economie de la 500 la 540 de lei, începând cu 1 octombrie, iar de la 1 ianuarie 2009, salariul minim va fi de 600 de lei.

"Al doilea pas constă în accelerarea reformelor structurale şi reducerea treptată a deficitului bugetar, conform cadrului bugetar pe termen mediu agreat de toate partidele politice, aşa că nu este timp de pierdut", a adăugat el.

Mantescu a enumerat, printre rformele structurale necesare, urgentarea construcţiei autostrăzilor, limitarea angajărilor în sectorul administraţiei publice şi creşterea eficienţei cheltuielilor din sănătate, educaţie şi agricultură.

România şi-a propus să adopte euro în 2014, ceea ce ar presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM2) cu doi ani mai devreme, în 2012. Pentru aceasta, România trebuie să îndeplinească anumite criterii de convergenţă nominală, care constau în limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB (calculat după standardul european ESA95) şi menţinerea datoriei publice la sub 60% din PIB.

Un criteriu esenţial este ca inflaţia medie anuală, care a ajuns în România la 7,7% în august, să nu depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale inflaţia medie a celor mai performanţi trei membri ai Uniunii Europene.

Alte două criterii sunt legate de rata dobânzii la titlurile de stat pe termen lung şi de cursul de schimb, care devine important înainte de intrarea în ERM2, presupunând fixarea unui culoar de fluctuaţie de plus sau minus 15% a monedei naţionale faţă de euro.

O politică fiscală relaxată ar ţine inflaţia peste 6% în 2009

Mantescu estimează o temperare a inflaţiei anuale până la 6,5-6,8% în decembrie, de la 8% în august, pe fondul recoltei agricole bune, politicii monetare restrictive şi amânării majorării preţurilor administrative.

Cu toate acestea, continuarea unei politici salariale generoase ar spori riscurile ca inflaţia să se menţină la 6-6,5% în 2009, în timp ce un comportament fiscal prudent ar putea însemna temperarea creşterii preţurilor la doar 3,8-4%.

"2009 va fi un an electoral, ceea ce reprezintă un alt risc", a spus Mantescu.

Turbulenţele din sectorul financiar de pe plan mondial ar putea ajuta indirect România, consideră Mantescu, prin scumpirea finanţării, care ar putea încetini creşterea creditului neguvernamental şi, astfel, tempera cererea internă şi reduce presiunea asupra preţurilor şi a deficitului extern.

Mantescu estimează că deficitul de cont curent al României se va reduce, în acest an, la 13-13,2% din produsul intern brut (PIB), de la 13,9% în 2007, şi va continua să scadă cu circa 1 punct procentual pe an în următorii ani.