Dupa ce Comisia Europenana a dat acordul Slovaciei de adoptare a monedei europene, vine randul Romaniei: tara noastra îndeplineşte deocamdată un singur criteriu dintre cele necesare pentru adoptarea monedei europene şi anume cel referitor la poziţia bugetară, potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE) publicat miercuri. CE include în evaluarea privind poziţia bugetară atât deficitul bugetar, cât şi datoria publică. România, alături de Bulgaria, sunt incluse pentru prima dată într-un raport de convergenţă elaborat de CE şi care evaluează gradul în care noile state membre ale UE sunt pregătite să adopte moneda europeană.
Potrivit concluziilor Comisiei, România nu îndeplineşte criteriile legate de stabilitatea preţurilor, cursul de schimb şi condiţiile legate de convergenţa ratelor de schimb pe termen lung.
"Având în vedere evaluarea compatibilităţii legale şi gradul de îndeplinire a criteriilor de convergenţă şi luând în calcul o serie de factori adiţionali, Comisia consideră că România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea euro", se arată în raport.
Pe de altă parte, Bulgaria, stat care a aderat la UE tot la 1 ianuarie 2007, îndeplineşte două criterii. Astfel, pe lângă condiţiile bugetare, Bulgaria îndeplineşte şi criteriul privind ratele de schimb pe termen lung.
CE notează că inflaţia medie din România din ultimele 12 luni, până în luna martie, a fost de 5,9%, cu mult peste valoarea de referinţă de 3,2%, analiştii anticipând creşteri suplimentare de preţuri în umătoarele luni.
"Presiunile persistente privind salariile şi cererea, creşterea preţurilor la combustibili şi deprecierea semnificativă a leului începând cu a doua jumătate a anului trecut au contribuit la avansul preţurilor. Inflaţia medie a fost, în 2007, de 4,9% şi este estimată să crească în 2008 până aproape de 8%, pentru ca în 2009 să se reducă la circa 5%, după ce impactul preţurilor materiilor prime se va estompa", se spune în raport.
Nivelul relativ redus al preţurilor din România arată că există un potenţial ridicat de convergenţă în acest domeniu pe termen lung.
"Disciplina privind salariile în sectorul public a lipsit, întrucât în ultimii ani salariile din sectorul public au avansat mai rapid decât cele din sectorul privat (...) Având în vedere semnele de supraîncălzire economică şi creşterea aşteptărilor inflaţioniste, există riscul ca salariile să nu se ajusteze suficient de rapid pentru a evita deteriorarea competitivităţii", se arată în raport.
Perspectivele privind inflaţia pe termen mediu depind, în mod substaţial, de politicile implementate, care vor ajuta la ancorarea aşteptărilor inflaţioniste şi vor contribui la evitarea apariţiei unor efecte suplimentare generate de preţurile externe.
"Disciplina fiscală va fi importantă pentru asigurarea unui mix echilibrat de politici şi va contribui la o inflaţie sustenabilă. Alinierea creşterii salariilor cu cea a productivităţii va fi crucială pentru păstrarea competitivităţii şi pentru evitarea spiralei preţuri-salarii", notează CE.
În ceea ce priveşte deficitul bugetar, CE notează că acesta a crescut de la 1,2% din PIB în 2005 la 2,5% din PIB în 2007.
Potrivit prognozei de primăvară a CE, deficitul bugetar se va situa aproape de nivelul de 3% din PIB în acest an, pentru a urca la 3,7% din PIB în 2009.
"Progresul privind îndeplinirea obligaţiilor bugetare este insuficient. Având în vedere riscurile legate de ţintele bugetare şi ajustările semnificative necesare, este improbabil ca obiectivul să fie atins până în 2011, aşa cum este programat", se menţionează în raport.
CE mai aminteşte că datoria publică s-a redus de la 25% din PIB în 2002 la 13% din PIB în 2007, pentru acest an şi pentru anul viitor fiind anticipate uşoare creşteri.
Referindu-se la criteriul legat de rata de schimb, analiştii europeni notează că România nu participă la ERM II, pas premergător adoptării euro, şi că operează un regim de schimb flotant.
De la finele anului 2004 până în luna iulie a anului trecut, rata de schimb a cunoscut o apreciere puternică faţă de euro şi alte valute, evoluţie sprijinită de intrările de capital străin şi de un sentiment pozitiv al investitorilor.
"Începutul turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale în vara anului trecut a marcat începutul unei perioade de depreciere a leului. În ultimii ani, rezervele valutare au crescut şi, până la mijlocul anului trecut, aprecierea ratei de schimb a mers în paralel cu îngustarea diferenţialului dintre dobânda de pe piaţa internă şi cea din zona euro. Inversarea trendului de apreciere, din vara anului 2007, a fost însoţită de creşterea acestui diferenţial", se spune în raport.
România a avut, încă de la aderare, dobânzi pe termen lung peste cele din zona euro. Rata medie pe termen lung, în intervalul martie 2007 - martie 2008, a fost de 7,1%, în timp ce valoarea de referinţă s-a plasat la 6,5%.
Pentru elaborarea concluziei, CE a analizat şi o serie de factori adiţionali, precum balanţa de plăţi şi integrarea pieţelor financiare.
Deficitul extern al României a crescut rapid, în ultimii ani, de la 7,5% din PIB în 2004, la aproape 14% din PIB în 2007.
"Deşi creşterea deficitului corespunde procesului de recuperare a decalajelor economice, mărimea sa a depăşit în mod clar nivelul la care poate fi considerat sustenabil pe termen mediu, ceea ce presupune nevoia unei ajustări considerabile, în timp", se arată în raport.
CE consideră că sectorul financiar al României este integrat în mod substanţial în cel european, în special prin prisma companiilor din domeniu deţinute de acţionari străini.
Autoritatile de la Bucureşti au ca obiectiv pentru adoptarea monedei europene anul 2014, însă mai mulţi analişti economici s-au arătat sceptici în ceea ce priveşte îndeplinirea acestei ţinte.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat, la finele lunii februarie, că adoptarea monedei europene în 2014 ar putea să nu fie realizată, în cazul în care inflaţia nu scade, în mod sustenabil, în 2008 şi 2009.
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro