Toţi operatorii economici care vor introduce pe piaţă pungi din plastic vor fi taxaţi, începând de la 1 ianuarie 2009, cu 0,2 lei pe bucată, a anunţat ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi. În acelaşi timp, companiile vor fi obligate să afişeze în loc vizibil pentru public valoarea acestei eco-taxe.
Ministerul Mediului a analizat mai mult de jumătate de an modalitatea prin care se poate descuraja utilizarea acestui tip de ambalaje, deoarece România se confruntă cu un consum foarte mare de pungi de plastic, numărul acestora ridicându-se anual la circa cinci miliarde de bucăţi.
În urma acestei analize au fost identificate patru măsuri posibile.
Potrivit ministrului Mediului, măsurile vizau fie organizarea de campanii de conştientizare a consumatorilor, care au, însă, un efect minor asupra "problematicii care deja a prins o scară largă în România", fie taxarea pungilor de plastic, ce oferă rezultate bune în timp relativ scurt, fie interzicerea pungilor de plastic, măsură ce nu se poate aplica din cauza normelor europene. O altă măsură avută în vedere consta în colaborări prin acord voluntar între părţi - între magazine şi producător şi autoritatea publică.
"În procesul de evaluare a acestor patru măsuri am decis, după dezbateri publice cu societatea civilă şi cu experţi, că cea mai bună metodă pentru România este taxarea pungilor de plastic, concomitent cu măsuri de acord voluntar împreună cu marii retaileri", a spus Korodi.
El a explicat că folosirea pungilor de plastic determină o poluare semnificativă în România. De asemenea, punga de plastic este şi ambalajul care devine deşeu în cel mai scurt timp.
Conform unui studiu, un român foloseşte aproape zilnic o pungă, dar nu pentru mai mult de 20 de minute. Totodată, un procent considerabil din numărul pungilor de plastic utilizate ajung, conform ministrului, în spaţiile verzi, în canalizări, în ape sau pe stradă, pentru că, în România teoria bunelor practici nu se aplică.
"Dacă în 2006 puteam vorbi despre punerea pe piaţă a peste 1.300.000 de tone de ambalaje, care mai apoi devin deşeuri, azi vorbim despre o creştere cu cel puţin 30 la sută a acestora. Dacă ne referim la pungile de plastic, numărul acestora se ridică anual în România la circa cinci miliarde de bucăţi", a subliniat ministrul Mediului.
Prima ţară care a introdus măsuri clare de suprataxare este Irlanda, în 2002, măsură ce a determinat numai într-un singur an de la introducere o scădere de 80 la sută a consumului de pungi de plastic - de la 1,2 miliarde de bucăţi până la 230 milioane anual. În acelaşi timp, s-au economisit circa 18 milioane de litri de petrol, a adăugat Attila Korodi.
România foloseşte circa 90 de milioane de litri de petrol pentru producerea pungilor de plastic.
De asemenea, măsura taxării pungii de plastic va fi completată cu acorduri voluntare, pentru ca autorităţile de mediu să se asigure că marii retaileri care vor dori în continuare să ofere clienţilor lor ambalaje gratuite vor folosi alternative noi la punga clasică de plastic. Practic, acest acord voluntar constă într-o înţelegere între autoritatea centrală de mediu şi marii retaileri în vederea promovării pe piaţă a ambalajelor reutilizabile sau a produselor din plastic biodegradabile.
"Recomandarea este ca cetăţenii să se aprovizioneze din timp cu aceste pungi din materiale textile care acum sunt gratuite şi care vor costa de la 1 ianuarie 2009, însă şi pungile de plastic vor costa. Dacă vor exista politici comerciale care vor merge şi pe oferirea gratuită a unor ambalaje, atunci acestea vor trebui să fie din categoria biodegradabilă, adică să nu creeze o problemă mare, pentru că punga din plastic sub 0,3 microni grosime nu poate fi reciclată, pentru că soluţiile de reciclare nu oferă siguranţă şi productivitate", a spus subliniat ministrul Mediului.
El a precizat că punga biodegradabilă, la volum de scară mare, poate să fie cu 5 - 10 la sută mai scumpă, punga de stuf va costa cu 80 la sută mai mult faţă de preţul actual, însă aceasta poate fi folosită 2-3 ani, iar preţul pungilor din plastic biodegradabil sau din hârtie va fi cu 10 la sută mai mare.
"Interesul nostru este ca prin acord voluntar să intre din ce în ce mai mult în circulaţie acele sacoşe care vor putea fi utilizate de mai multe ori", a conchis Korodi.
Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, Mihai Toti, a arătat că sumele încasate din această suprataxare vor merge la Fondul pentru Mediu pentru finanţarea achiziţionării de utilaje care să ducă la eliminarea acestora.
"Noi şi până acum percepeam o taxă pentru ambalaje, dar numai pentru cei care nu-şi îndeplineau normele de valorificare şi reciclare. Dar problema pungilor de plastic a ajuns stringentă în România şi din această cauză că banii colectaţi în special din această taxă se vor întoarce pentru finanţarea utilajelor care vor produce eliminarea acestora. Deci, ne gândim să achiziţionăm tehnologii care să poată duce la eliminarea deşeurilor de plastic şi a peturilor de pe piaţă. Totuşi, nivelul nostru de conştientizare este încă destul de redus şi apelarea la unele metode coercitive este necesară", a spus Toti.
Ministrul Mediului, Attila Korodi, a participat, marţi, la o acţiune de promovare a sacoşelor din material textil în rândul cumpărătorilor. El a împărţit gratuit clienţilor aflaţi la cumpărături sacoşe din bumbac.
"Cred că este important dacă vrem să rămânem în istorie ca o civilizaţie adevărată sau ca o civilizaţie a pungilor de plastic - ceea ce arheologii vor găsi după noi vor fi doar nişte mormane de pungi de plastic. Cred că este foarte important ca ministerul să intervină cu o suprataxare, pentru că nu ne putem baza întotdeauna pe campanii de conştientizare şi de educaţie. Trebuie să intervenim uneori şi coercitiv, pentru a forţa această nouă civilizaţie să prindă contur", a spus Dragoş Bucurenci, preşedintele Asociaţiei Mai Mult Verde, prezent la eveniment.
Guvernul a aprobat, în şedinţa de săptămâna trecută, Ordonanţa de Urgenţă care permite taxarea pungilor de plastic.
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro