Posibilitatile de dezvoltare imobiliara in interiorul Capitalei sunt extrem de limitate

Posibilitatile de dezvoltare imobiliara in interiorul Capitalei sunt extrem de limitate, din cauza densitatii mari de cladiri, desi interesul investitorilor este ridicat, a declarat, marti, Diana Olteanu, arhitect sef adjunct al Primariei Generale a Municipiului Bucuresti. "In prezent, in interiorul primului inel de circulatie din Bucuresti nu se mai poate realiza aproape nicio dezvoltare imobiliara. in plus, desi sunt investitori interesati sa dezvolte chiar si pe verticala, proiecte de 25-30 etaje, nu exista structura necesara care sa permita constructii atat de inalte", a afirmat Olteanu la seminarul "Se muta centrul Bucurestiului in Nord?", organizat de Ziarul Financiar. Ea a mentionat ca primul inel de circulatie al Bucurestiului se intinde de la bulevardele stefan cel Mare, Mihai Bravu si Banu Manta la Grozavesti sau Viilor.

Conform lui Olteanu, una dintre zonele care ofera inca posibilitati de dezvoltare imobiliara este cea care se afla de-a lungul soselei de centura.
           

In interiorul orasului, singurele posibilitati de dezvoltare imobiliara sunt fostele platforme industriale, care vor fi demolate si transformate fie in proiecte rezidentiale, fie in centre comerciale, a spus Olteanu.
           

"Vom avea practic mai multe centre, unul rezidential, altul de afaceri, industrial si de recreere. Zona de recreere ar trebui sa fie partea de nord a Capitalei, care ofera mai multe spatii verzi", a apreciat Olteanu.
       

Referitor la evolutia pietei imobiliare din nordul Bucurestiului, reprezentantii companiilor implicate in domeniul imobiliar au apreciat ca desi in ultima perioada aproape 70% din proiectele din Capitala au fost localizate in aceasta zona, dezvoltarea a inceput sa se faca simtita si in alte parti ale orasului.
           

"Sunt cativa pionieri care au inceput sa investeasca si in partea de sud a Capitalei, fie ca sunt firme de dezvoltare, fie ca sunt persoane fizice. incet-incet incep sa prinda contur proiecte imobiliare si in alte zone decat cea de nord. Astfel, daca pana acum cativa ani aceste zone erau inexistente din punct de vedere al investitiilor imobiliare, in prezent acestea reprezinta cateva procente din piata", a spus stefan Gheorghe, directorul general al biroului din Romania al fondului austriac de investitii Europolis Real Estate Asset Management.
        

El a mentionat ca in zona de nord pretul terenurilor a crescut foarte mult in ultimii ani, in unele cazuri de la 250 de euro pe metru patrat la 1.200 de euro pe metru patrat, in doar doi ani, astfel ca pentru anumite segmente nu este rational sa investesti la aceste preturi.
           

"In cazul dezvoltarilor de spatii industriale, pretul maxim al terenului este de 40 de euro pe metru patrat pentru a avea o investitie profitabila. in aceste conditii, zona de nord nu va deveni niciodata centru logistic", a adaugat Gheorghiu.
    

Reprezentantul Europolis a mai spus ca dezvoltarea imobiliara din Bucuresti este haotica si cu o evolutie foarte rapida.
           

"Preturile terenurilor din Pipera, de exemplu, sunt justificate de interesul ridicat al dezvoltatorilor, dar nu este justificat daca ne gandim la gradul de dezvoltare a infrastructurii sau a posibilitatilor de comunicare", a afirmat Gheorghiu.
          

Diana Olteanu a apreciat, la randul sau, ca desi la nivelul Capitalei Generale exista un plan general care sa asigure o dezvoltare rationala a orasului, din anul 2000 autorizatiile de constructie sunt eliberate de primariile de sector, care nu au respectat in toate cazurile planul general.