Peste jumatate din romani s-au gandit cel putin o data ca ar fi buni de primar

58,6% din români s-au gândit măcar o dată că ar fi buni pentru fotoliul de primar, potrivit unei anchete realizate de eJobs în perioada 28 mai – 8 iunie. Ancheta online face parte din iniţiativa brandului eJobs de a cerceta periodic opiniile şi percepţiile utilizatorilor săi cu privire la anumite joburi.

„În contextul alegerilor locale, am considerat relevant să organizăm o anchetă despre jobul de primar, o meserie existentă de altfel şi în Nomenclatorul de Profesii. Spre deosebire de celelalte meserii la care sunt specificate criteriile pe care trebuie să le îndeplinească cineva pentru a fi îndreptăţit la practicarea acelei meserii, în cazul jobului de primar nu există astfel de criterii. Tocmai de aceea ni s-a părut oportun să aflăm ce opinie au românii despre această profesie”, a declarat Laura Chilom, HR Consultant eJobs.

Românii ar vrea ca primarii lor să fie mai „prezenţi”. Peste 36% dintre respondenţi consideră că „boala” profesională cea mai întâlnită la un primar este „chiulangita cronică”. În plus, ei ar dori ca edilul comunităţii locale să acţioneze mai mult în beneficiul oraşului şi al oamenilor, şi mai puţin în interes propriu.  

În mod surprinzător însă, 68,57% dintre respondenţi consideră că principalul avantaj ce vine odată cu obţinerea fotoliului de primar este „satisfacţia că poate face ceva pentru comunitate”, şi doar 14% consideră că avantajul l-ar putea constitui banii, relaţiile sau notorietatea.

Mai mult, percepţia românilor asupra jobului de primar, în general, nu este una negativă: 48,46% dintre românii chestionaţi de eJobs văd în primar liderul comunităţii locale, în timp ce numai 9,18% îl suspectează că ar fi „coordonatorul” speculanţilor din comunitatea pe care o conduce.

„Onestitatea candidaţilor la funcţia de primar este un aspect sociologic care merită cercetat. Am auzit prea mulţi oameni spunând <<ce, dacă tu ai fi în locul lui, nu ai fura?>>. Dacă există o asemenea preconcepţie, ea are repercusiuni grave asupra relaţiei dintre candidaţi şi alegători. Dacă într-adevăr, fiecare persoană consideră funcţia de primar o rampă de lansare a intereselor proprii, atunci nu ne putem aştepta decât la apatie, resemnare şi repulsie, indiferent de candidaţii propuşi”, consideră Loredana Ivan, lector univ. dr. la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti.

Un alt aspect extrem de interesant relevat de ancheta eJobs a fost faptul că cetăţenii îşi doresc să aibă un primar „uman”. Pentru 27% dintre români, primarul trebuie să manifeste empatie faţă de concetăţenii săi, iar 20,23% consideră că edilul nu trebuie să aibă neapărat studii, ci mai degrabă să fie „om de bună credinţă, de bun simţ”.

Desigur, românii nu desconsideră nici abilităţile profesionale ale primarului. Aproximativ 60% din respondenţi au declarat că ocupantul fotoliului de primar trebuie să fi absolvit studii de administraţie publică, iar 40% dintre respondenţi apreciază că una dintre calităţile importante ale unui primar este aceea de bun gospodar şi de administrator al bugetului local.

„În momentul în care analizăm atitudinea alegătorilor trebuie să luăm în considerare şi tipul de comunitate în care primarul îşi desfăşoară activitatea. Cred că există mari diferenţe între modul în care se raportează alegătorii la edilii lor în comunităţile mici şi ce se întâmplă în oraşele mari. În comunităţile mici oamenii au avantajul cunoaşterii directe şi, de cele mai multe ori, nemijlocite, a candidatului, a familiei acestuia, lucru care nu este posibil în oraşele mari. Familiaritatea cu alegătorii este însă o sabie cu două tăişuri, fiindcă în comunităţile restrânse se pot exercita şi cele mai multe presiuni asupra alegătorilor”, a adaugat sociologul Loredana Ivan.

Iată aşadar profilul primarului la români: licenţiat în Administraţie Publică, lider al comunităţii locale, un bun gospodar şi o persoană empatică.  

Ancheta a fost realizată pe siteul www.eJobs.ro pe un eşantion de aproximativ 800 de români, reprezentanţi ai populaţiei active, cu vârste cuprinse între 17 şi 56 de ani. La întrebări au răspuns 56,8% femei şi 43,2%, bărbaţi.