Masteratul va deveni obligatoriu pentru studenţii care aspiră la mai mult decât o funcţie de executant, iar absolvenţii promoţiilor anterioare, care nu au urmat cursuri postuniversitare, vor fi dezavantajati, consideră rectorul Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti (ASE), prof. Ion Roşca.
"Piaţa forţei de muncă din România nu va accepta să angajeze absolvenţii de facultăţi în regim Bologna, care prevede, printre altele, cursuri de trei ani pentru facultăţi, asta şi din cauză că ar putea confunda aceste facultăţii cu colegiile de trei ani care au funcţionat până acum. Masteratul va deneni obligatoriu pentru studenţii care aspiră la mai mult decât o funcţie de execuţie. În doi-trei ani, cei care şi-au finalizat studiile universitare înainte de adoptarea prevederilor de la Bologna şi nu au mai urmat cursuri de masterat vor fi categoric dezavantajaţi, deşi acum 7-8 ani puţini se gandeau la studii postuniversitare", a comentat, pentru NewsIn, rectorul ASE, prof. Ion Roşca.
Rectorul ASE mai spune că pretenţiilor angajatorilor se îndreaptă spre educaţia continuă a angajaţilor lor. "Sunt companii în România şi în lume, în special în domeniul bancar, care cer deja studii de doctorat", precizează prof. Roşca.
Tendinţa ocupării posturilor de conducere în baza studiilor postuniversitare nu are o vechime mai mare de câţiva ani. Conform unor date ale Institutului Naţional de Statistică, mai mult de jumătate dintre managerii români nu au diplome de masterat. Ponderea acestora are însă toate şansele să crească în condiţiile în care, conform unor studii ale Fundaţiei Soros, peste 90 la sută dintre studenţii facultăţilor de stat intenţionează să urmeze cursuri post-universitare.
Dacă, până acum câţiva ani, numai studenţii de top urmau cursuri postuniversitare, odată cu adoptarea Convenţiei de la Bologna, programele de masterat au devenit mult mai comune. Unul dintre motive este acela că, prin aderarea universităţilor româneşti la Convenţia de la Bologna, diplomele de masterat sunt recunoscute internaţional, ceea ce nu se întâmpla înainte.
De asemenea, dezvoltarea sectorului economic a dus la creşterea numărului de candidaţi pentru studii de master în domeniul business şi pentru programele MBA, care, la ora actuală, sunt unele dintre cele mai căutate programe de studii postuniversitare.
Dintre studenţii Şcolii de Management din Bucureşti (Bucharest Business School), una dintre şcolile care oferă programe MBA în România, jumătate sunt finanţaţi de companiile unde sunt angajaţi, de cele mai multe ori în funcţii de conducere. Pe de altă parte, în ciuda costurilor extrem de ridicate ale programelor de MBA, care se ridică şi la 15.000 euro, cealaltă jumătate a studenţilor îşi plăteşte independent studiile.
MBA (Masters of Business Administration) este o diplomă în managementul afacerilor. Foarte popular în mediile de afaceri din întreaga lume, programul MBA este considerat un pas important către o cariera de succes în managementul afacerilor. În multe dintre companiile de renume şi marile corporaţii, un MBA este chiar o condiţie-cheie în evaluarea candidaţilor pe o poziţie de vârf sau la avansarea ierarhică în carieră.
Anul acesta îşi termină studiile prima promoţie Bologna şi ultima generaţie care a făcut patru ani de studii universitare. Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti a pregătit, pentru cele două promoţii, două tipuri de masterat. Unul complementar, pentru cei cu patru ani de facultate, şi unul de specializare, care continuă pregătirea celor care au urmat trei ani de facultate în regim Bologna.
Popularizarea programelor de masterat nu va duce, în opinia rectorului ASE, la scăderea calităţii învăţământului superior, decât în condiţiile în care facultăţile vor administra corect oferta de master. "ASE, de exemplu, deşi a dublat anul acesta numărul de locuri la masterat, va accepta la cursuri numai 70 la sută dintre absolvenţii de anul acesta. Dar trebuie să se ţină cont că nu numai ei vor candida, ci şi absolvenţi ai altor facultăţi şi absolvenţi mai vechi. Dacă se vor oferi fără limită locuri la master, bineînţeles că nu vom mai avea calitate în învăţământ", spune prof. Ion Roşca.
Riscurile unei oferte prea generoase de locuri pentru studiile de masterat şi, implicit, ale unei scăderi a calităţii învăţământului superior din România există însă. Potrivit unor studii efectuate de Fundaţia Soros, studenţii români sunt insuficient pregătiţi pentru a urma cursuri superioare, iar tot mai mulţi dintre ei aleg să-şi plătească studiile pentru a obţine, în final, o diplomă. Iar asta se întâmplă, cred 81 la sută dintre profesorii univeristari români, şi din cauza numărului mare de locuri cu taxă pe care le oferă facultăţile, pentru a-şi creşte veniturile. În plus, universităţile particulare au o ofertă de locuri care ajunge să fie şi de zeci de ori mai mare decât cea a universităţilor de stat.
Procesul Bologna a început în 1999, cu scopul de a a realiza, până în anul 2010, un Spaţiu European al Învăţământului Superior. Pentru aceasta, Convenţia de la Bologna prevede câteva reglementări care să ducă, în final, la creşterea mobilităţii studenţilor europeni, odată cu creşterea calităţii educaţiei acestora.
Convenţia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome uşor de citit şi comparat, însoţite de traduceri în engleză ale acesora, oferite gratuit de universităţi, precum şi promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii şi a colaborării între universităţile europene. Reforma cel mai frecvent asociată cu Procesul Bologna este trecerea la un sistem bazat pe două cicluri de studii. Primul dintre aceste cicluri este reprezentat de studiile de licenţă, cu durata de trei ani, faţă de patru, cum era înainte, iar celălalt - masteratul, adică studiile de specializare, cu durata de un an.
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro