Lazea- euro nu va atinge 4 lei iar BNR va creste dobanda!

Leul îşi va relua tendinţa de apreciere în următorul an, iar între timp, nu e exclus ca banca centrală să mărească din nou dobânda de politică monetară la următoarea şedinţă, pentru a ţine în frâu inflaţia şi evoluţia cursului de schimb, a spus economistul şef al BNR, Valentin Lazea. "Banca centrală are control asupra situaţiei şi controlează situaţia (referitor la inflaţie - n.r.). Numărul doi: leul nu va ajunge la 4 lei euro, cursul de schimb. Şi numărul trei: cei care ţin lei astăzi vor vedea peste un an, pe 24 ianuarie 2009, că vor fi câştigat, ţinând lei, atât din dobândă, cât şi din curs, care atunci va fi mai puternic, mai apreciat, al leului decât este astăzi", a spus economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, în interviul acordat BBC şi difuzat duminică seară.

Banca centrală încearcă să controleze inflaţia prin măsurile pe care le întreprinde pe piaţa interbancară, în condiţiile în care anul trecut şi-a ratat cu mult unica ţintă asumată, de 4%. Inflaţia atinsă la finalul lui 2007, de 6,57%, a depăşit şi limita superioară a intervalului de 3-5% avut în vedere de BNR. Pentru sfârşitul lui 2008, BNR ţinteşte o inflaţie de 3,8%, cu intervalul aferent de 2,8-4,8%.

De la jumătatea anului trecut, leul a început să se deprecieze în faţa monedei naţionale, de la 3,10 la 3,78 lei/euro, în condiţiile în care din 2004 până la sfârşitul lui iunie 2007 moneda naţională se apreciase relativ constant.

Săptămâna trecută, leul a pierdut circa 2% până la 3,78 lei/euro, pe fondul nervozităţii de pe pieţele financiare internaţionale, care a determinat căderi pe pieţele de capital la nivel global şi a lovit mai ales valutele ţărilor emergente, cele mai sensibile la scăderea încrederii investitorilor străini.

BNR are încredere în leu pe termen mediu, dar ştie că evoluţia depinde şi de pieţele externe

Lazea a menţionat că, aşa cum explicase şi guvernatorul băncii centrale, BNR recomandă persoanelor care vor să îşi ia credite, să le ia în moneda în care îşi primesc salariile şi din care vor trebui să ramburseze împrumutul. Cei care au venituri în lei, să îşi ia credite în lei, iar cei care sunt plătiţi în euro, "n-au decât să-şi facă credit şi-n euro", a spus Lazea.

Guvernatorul explicase că cine vrea să facă speculaţii de termen lung, de două săptămâni sau de o lună, s-ar putea să câştige. Schimbând din leu în euro, s-ar putea să piardă. "Dar noi nu vorbim aici de oamenii care vor să facă un câştig rapid şi speculativ. Vorbim de oamenii care se uită la termenul mediu şi care se gândesc: Ce va fi peste un an cu aceşti bani?", a subliniat Lazea.

Pragul psihologic de 4 lei/euro pare să joace un rol important pentru că, în atingerea ţintei de inflaţie, un lucru foarte important îl reprezintă "aşteptările inflaţioniste ale publicului". "Dacă publicul încetează să te mai creadă - pe tine, Banca Centrală, şi pe tine, Guvern -, atunci, foarte greu se recâştigă încrederea", iar "Banca Naţională a muncit şapte ani pentru a câştiga încrederea publicului", a explicat Lazea.

Redresarea cursul de schimb al monedei naţionale depinde, însă, în mare măsură, de factorul extern, respectiv de continuarea crizei ''suprime'' a creditelor ipotecare cu grad mare de risc, ce ţine de aproape jumătate de an de când a izbucnit în Statele Unite şi a ajuns să cuprindă între timp şi Europa.

"Mulţi spun că în trei luni de zile vom şti ce se va întâmpla cu economia americană, dacă intră în recesiune sau nu. E prematur să spun acum dacă trei luni sau un alt interval de timp. Dar probabil că la jumătatea anului vom avea o claritate ma mare", a concluzionat economistul şef al BNR.

În aceste condiţii, e de aşteptat ca BNR să mărească iar dobânda cheie

"De regulă, Banca Naţională şi orice bancă naţională nu prea anunţă ce va face la următoarea şedinţă şi, deci, răspunsul simplu este: 'nu ştiu' (dacă BNR pregăteşte o nouă modificare a dobânzii de referinţă - n.r.). Dar, întrucât toată piaţa se aşteaptă la o creştere a cursului şi întrucât o astfel de creştere (a dobânzii - n.r.) ar linişti inclusiv pe cei care se tem de depreciere în continuare, este probabil, zic eu probabil, ca la următoarea şedinţă să se ia o decizie în sensul măririi dobânzii", a spus Valentin Lazea.

Dobânda de politică monetară e folosită de banca centrală în operaţiunile de sterilizare a excesului de lei din piaţa interbancară şi se răsfrânge asupra sistemului bancar, atât pe partea de credite, cât şi pe partea de depozite. "Şi sistemul bancar preia, în mod asimetric, dar preia aceste informaţii", arată Lazea.

Banca centrală a majorat rata dobânzii de politică monetară pe 31 octombrie 2007, de la 7% la 7,50% pe an, iar pe 7 ianuarie a repetat măsura, dobânda cheie fiind mărită la 8% pe an. Jucătorii din piaţă au început, deja, să ia în calcul o nouă majorare a dobânzii de politică monetară cu 0,25-0,50 puncte procentuale la şedinţa din 4 februarie a consiliului de administraţie al BNR.

NewsIn