Interesul pentru piata imobiliara romaneasca este ridicat, in pofida lipsei transparentei

Interesul investitorilor straini pentru sectorul imobiliar din Romania se mentine ridicat, influentat de efectele favorabile determinate de aderarea la UE, in pofida lipsei de transparenta a pietei, apreciaza analistii UniCredit Group. Pe langa climatul macroeconomic pozitiv, mediul administrativ si legal vor inregistra noi imbunatatiri, intrucat statutul de membru UE a fost obtinut in urma implementarii unor reforme in aceste domenii, se arata in studiul "Romania: Piata imobiliara recupereaza diferenta", realizat de UniCredit Group New Europe Research Network impreuna cu BA-CA Real Estate Research. Masurile autoritatilor ar trebui sa aiba efecte pozitive asupra transparentei pietei imobiliare, apreciaza autorii studiului.

Intr-un raport privind transparenta pietei imobliare, publicat de firma Jones Lang LaSalle, Romania s-a plasat in 2006 pe locul 48, in urcare fata de pozitia 50 din 2006, dar se mentine in penultima din cele cinci categorii de transparenta, scazuta, alaturi de state precum China - locul 42, Costa Rica - locul 45, sau Columbia- locul 50.
         

Piata de investitii este inca insuficient dezvoltata iar gradul de transparenta se mentine redus, ceea ce determina un risc sporit pentru piata imobiliara romaneasca, potrivit unui clasament realizat de ING Real Estate. Cu toate acestea, pozitia Romaniei se va imbunatati, probabil, in contextul procesului de integrare in economie UE, se mai spune in studiu.
          

Pe segmentul spatiilor de birouri, investitiile sunt concentrate puternic in regiunea Bucuresti. in sectoarele de retail si logistica, dezvoltarea este extinsa in mai multe regiuni, dar Bucurestiul isi mentine pozitia dominanta, in conditiile in care puterea de cumparare se plaseaza peste media nationala, iar capitala este un centru important pentru transport.
          

O alta caracteristica a pietei romanesti de retail este scaderea randamentelor. in perioada 2004-2006, randamentele s-au redus de la niveluri de peste 10% la 7% in sectoarele de birouri si retail, respectiv circa 8% in cazul spatiilor de logistica.
         

Investitorii austrieci si britanici sunt foarte activi, dar cererea din partea companiilor germane, americane si australiene este in crestere.
          

Totodata, cele mai multe tranzactii se refera la spatii de birouri, in conditiile in care oferta de oferta de spatii de birouri s-a dublat incepand cu 2003, la peste 700.000 de metri patrati.
           

In Bucuresti, proiectele de birouri sunt concentrate, in principal, in zona de nord, intre Piata Victoriei si Baneasa. in pofida cererii ridicate, nivelul chiriilor s-a mentinut stabil, la 15-19 euro/metru patrat. Randamentul a scazut de la peste 12% in 2003 la 7%, iar analistii anticipeaza noi reduceri, pana la nivelul statelor central-europene mai dezvoltate.
          

Pe de alta parte, spatiul de birouri din Bucuresti raportat la numarul de locuitori ramane relativ scazut, de 0,37 metri patrati, la sfarsitul anului 2006, cu toate ca dezvoltarea acestui segment este rapida. Spre comparatie, raportul este de 11,22 metri patrati/locuitor in Munchen, 6,38 in Viena, 1,68 in Praga, respectiv 0,63 in Moscova.
           

In domeniul retailului, calitatea centrelor comerciale creste gradual spre nivelul occidental.
          

Cererea pentru astfel de spatii este ridicata, in conditiile prezentei pe piata a unor lanturi internationale de retail, precum Carrefour, Rewe (marcile Penny Market si Billa), Tengelmann, Lidl, Cora, Auchan si Ikea, iar spatiile libere sunt practic inexistente. Chiria medie se plaseaza la 20-25 de euro/metru patrat, in centrale comerciale noi, fata de 15 euro/metru patrat in unitatile mai vechi.
           

In Bucuresti, unde venitul mediu al gospodariilor este de 460 de euro, cu circa 60% peste media nationala, exista cinci centre comerciale: Unirea Shopping Center, Bucuresti Mall, Plaza Romania, Jolie Ville si City Mall, cu un spatiu total de retail de 146.600 de metrui patrati. Raport la numarul locuitorilor, nivelul este de 0,08 metri patrati/cap locuitor, considerat foarte scazut, fata de 0,55 metri patrati/cap locuitor in Varsovia si aproape 0,5 in Praga.
          

Pe de alta parte, numarul proiectelor noi este foarte ridicat. in Bucuresti, este programata finalizarea a opt proiecte pana la sfarsitul anului 2009, iar activitatea din restul tarii este dinamica, de asemenea.
          

Pe segmentul de logistica, gradul de dezvoltare al pietei este inca redus, dar cresterea economica rapida consemnata in ultimii ani a contribuit la cresterea cererii pentru spatii de depozitare moderne, in special din partea firmelor internationale de logistica si a companiilor de retail.
         

Oferta de spatii noi de depozitare este scazuta in Bucuresti, de circa 275.000 metri patrati la sfarsitul anului 2006, pentru acest an fiind programata adaugarea unor spatii totale de 200.000 metri patrati.
          

Chiriile au scazut usor fata de maximul de 5,5 euro/metru patrat atins in 2005, la circa 4,5 euro/metru patrat, iar tendinta de reducere ar putea continua, pe fondul dezvoltarii de noi proiecte in domeniu.