Indiferent de varsta pe care o avem, geografia este considerata o disciplina a provocarilor, in care cunoasterea perpetua se impleteste cu dorinta de a analiza, in cele mai mici detalii, principalele unitati si subunitati de relief din Romania, din Europa, si de ce nu, de pe intreg Globul.
Cu fiecare zi ce trece, aceasta frumoasa si captivanta disciplina isi propune sa ne satisfaca pe deplin curiozitatile legate de planeta noastra, furnizandu-ne, de fiecare data, o intreaga suita de informatii pretioase. O provocare imensa careia va trebui sa ii facem fata, atat la clasa, cat si in eventualitate in care avem in plan sa ne pregatim temeinic in cadrul unor ore suplimentare de meditatii la geografie, in vederea sustinerii examenului de bacalaureat!
Cu toate acestea, se pare nu vom ajunge niciodata sa stim, in intregime, atat cat ne-am dori. In ciuda acestui aparent impediment de a ne potoli setea de cunoastere absoluta, vom fi mereu pregatiti sa pornim, de fiecare data, cu o curiozitate nesfarsita si cu mare entuziasm, intr-o nesfarsita calatorie de descoperire a acestei lumi fascinante.
Harta este un instrument extrem de important, daca nu providential atunci cand ne propunem sa ne aventuram pe un taram necunoscut. Harta nu este doar un ghid util menit sa ne ofere sprijinul necesar de a afla mai multe informatii legate de unitatile de relief, ci si un bun indicator al analizei dispunerii geografice a treptelor de relief, a influentelor climatice si a intregii retelei hidrografice de pe intreg teritoriul unei tari.
Cu alte cuvinte, in cadrul orelor de curs, cat si in cadrul unei sedinte de meditatii la geografie, in Bucuresti sau in alte orase din tara, harta este nelipsita din arsenalul cadrului didactic, dar si din cel al micului explorator, dornic sa isi insuseasca noi informatii.
Harta nu este altceva decat o reprezentare in plan, conventional, micsorata si generalizata a suprafetei Pamantului. Reprezentarea pe harta se realizeaza, de regula pe baza unei scari de proportie, utilizandu-se o proiectie cartografica, alaturi de simboluri, legende sau o lista de prescurtari sugestive!
Expertii in geografie au stabilit existenta a doua tipuri mari de harti. Cele generale sunt cele mai reprezentative pentru studiul geografiei fizice a lumii, ilustrand trasaturi importante legate de relief, vegetatie, ape, clima, cai de comunicatie sau asezari omenesti.
Un loc aparte in studiul geografiei la scoala sau cu prilejul meditatiilor la geografie il ocupa si hartile tematice. Acestea transpun, la scara micro, diferitele aspecte goegrafice, geologice, geofizice sau astronomice ale Pamantului, care tin de temperatura, precipitatii sau densitatea populatiei.
Harta ar trebui sa se rezume, insa, doar la rolul sau de furnizor de informatii pe care sa se redam ad literam. Mai degraba, odata ce ne indreptam spre absolvirea celor douasprezece clase, aceasta ar trebui perceputa ca un mijloc care sa contribuie la dezvoltarea abilitatii de orientare spatiala si a intelegerii legaturilor dintre principalele fenomene fizico-geografice. Pe baza informatiilor furnizate pe baza unor harti tematice, se pot realiza o serie de profile transversale sau longitudinale care sa cuprinda mai multe unitati de relief sau bazinul hidrografic al unui rau important. Mai departe, putem emite o serie de ipoteze si construi argumente pertinente legate de importanta unor tipuri de clima, a unui rau, a vegetatiei caracteristice unei unitati sau subunitati de relief, a unui oras sau a unei cai de comunicatii.
In ultima perioada, examenele nationale de bacalaureat se focuseaza din ce in ce mai mult pe identificarea unor aspecte ce tin de geografia fizica sau umana pornind de la o harta muta.
In concluzie, noile transformari fundamentate de schimbare metodologiei de eleborare a subiectelor la examenul de bacalaureat a impus si o abordare mai atenta, din partea cadrelor didactice responsabile cu orele de meditatii geografie, in ceea ce priveste lucrul cu harta muta.
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro