Fuziunea aeroporturilor Baneasa si Otopeni va fi luata in discutie pe 28 septembrie

Fuziunea aeroporturilor Băneasa şi Otopeni în vederea înfiinţării Companiei Naţionale "Aeroporturi Bucureşti" va fi luată în discuţie pe 28 septembrie, a declarat, luni, Agenţiei NewsIn, secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Marin Anton. "Pe 28 septembrie se va lua în discuţie fuziunea Companiei Naţionale "Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti" - S.A. cu Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu" - SA. în vederea înfiinţării Companiei Naţionale "Aeroporturi Bucureşti"", a spus Marin Anton.

Reprezentantul MTI a declarat vineri, 28 august, pentru NewsIn, că Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) a Aeroportului Băneasa şi-a dat acordul pentru înfiinţarea Companiei Naţionale "Aeroporturi Bucureşti", revenind luni cu informaţia că Fondul Proprietatea a contestat modul prin care s-a convocat AGA.

"În şedinţa de vineri nu a fost aprobată fuziunea, deoarece Fondul Proprietatea a contestat modul în care s-a convocat AGA la Băneasa şi a cerut convocarea la 30 de zile cu publicarea în Monitorul Oficial", a spus Marin Anton.

Astfel, cele două AGA Băneasa şi Otopeni se vor convoca în 28 septembrie, potrivit secretarului de stat din cadrul MTI.

Ministerul Transporturilor va deţine 80% din acţiunile Companiei Naţionale "Aeroporturi Bucureşti", restul de 20% revenind Fondului Proprietatea, a mai precizat Marin Anton. Capitalul social al noii companii va fi de 143.772.150 lei.

Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" - S.A., un proiect din 2007

Proiectul privind fuziunea aeroporturilor Henri Coandă (Otopeni) şi Aurel Vlaicu (Băneasa) a fost publicat în 2 martie 2007 în Monitorul Oficial (MO), urmând să rezulte astfel Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, care ar fi trebuit să fie privatizată şi listată la bursă. Se urmărea crearea unui aeroport cu o suprafaţă totală de 1.400 hectare şi o capacitate de 20-25 milioane de pasageri pe an. Reprezentanţii ministerului considerau la acel moment că fuziunea va diminua costurile globale de exploatare, odată cu optimizarea cheltuielilor cu forţa de muncă. De asemenea, distanţa mică dintre cele două aeroporturi, de aproximativ opt kilometri, ar fi fost un alt avantaj.

Tot în aceeaşi lună, la câteva zile distanţă de la publicare proiectului în MO, Aviaţia Utilitară a formulat către Oficiul Comerţului o contestaţie privind fuziunea celor două aeroporturi, motivând că în proiectul elaborat de Ministerul Transporturilor a fost inclus un teren de 8,9 ha care aparţine companiei şi care fost obţinut în instanţă în 2006. Astfel, reprezentanţii SC Aviaţia Utilitară Bucureşti SA au susţinut că proiectul de fuziune încalcă legea.

Guvernul a aprobat, în 28 martie 2007, fuziunea societăţilor care administrează aeroporturile Henri Coandă şi Aurel Vlaicu din Bucureşti şi înfiinţarea, în urma fuziunii, a Companiei Naţionale „Aeroporturi Bucureşti” SA.

În 5 iunie 2007, fostul ministru al transporturilor Ludovic Orban a declarat că fuziunea aeroporturilor Băneasa şi Otopeni a fost suspendată prin hotărâre judecătorească, urmând ca Ministerul Transporturilor să facă recurs şi să modifice actuala ordonanţă privind înfiinţarea Societăţii Aeroporturi. Acesta a menţionat că ministerul va preda terenul de 8,9 de hectare în baza căruia s-a făcut contestaţia, dar în acelaşi timp intenţionează să facă o sesizare către Consiliul Suprem al Magistraturii şi către Ministerul Justiţiei legat de decizia pe care a luat-o judecătorul delegat de la Registrul Comerţului, care trebuia să dea decizia pentru înregistrarea noii societăţi.

MTI a iniţiat apoi în 2007 procedura premergătoare pentru vânzarea unor pachete de acţiuni reprezentând 5% din capitalul social a opt companii din subordinea sa, pentru a fi tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Între cele opt companii se aflau şi cele două aeroporturi din Bucureşti. Ulterior, Guvernul a anulat, la începutul anului trecut, înfiinţarea Companiei Naţionale "Aeroporturi Bucureşti", pentru a nu bloca vânzarea la bursă a unor acţiuni din capitalul lor social.