Forumul România Eficientă 2024: eficientizarea energetică și decarbonizarea sectorului clădirilor

Cea mai recentă revizuire a Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD) stabilește obiective ambițioase de reducere a consumului global de energie al clădirilor din Uniunea Europeană, instituind cadrul comun în baza căruia statele membre vor realiza reducerea emisiilor de carbon și eficientizarea energetică, în funcție de particularitățile naționale.
Experții prezenți la cea de-a cincea ediție a Forumului România Eficientă, cu tema “EPBD Recast. Policy, challenges, and implementation” au discutat despre principalele schimbări introduse de revizuirea EPBD și implicațiile acestora la nivel național și regional. Conceptul ZEB și indicatorii emisiilor de carbon și ai gazelor cu efect de seră, pe parcursul întregii durate de viață a clădirilor, precum și instrumentele și măsurile prevăzute pentru extinderea renovării parcului imobiliar au fost identificate drept elemente critice în atingerea obiectivului neutralității climatice.
“Credem cu tărie în conceptul de eficiență energetică”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom, în deschiderea evenimentului, iar aplicarea acestuia în unul dintre cele mai importante sectoare, cel al clădirilor, reprezintă fundamentul parteneriatului cu Energy Policy Group și al programului România Eficientă. Accelerarea ritmului de renovare a clădirilor presupune trecerea de la proiecte individuale la o transformare sustenabilă, la nivel global, iar “unul dintre obiectivele noastre a fost și rămâne cel de a demonstra că se poate, de a oferi modele care pot fi replicate” a adăugat, vorbind despre renovarea la standard nZEB a unităților de învățământ public selectate la nivel național, în cadrul programului România Eficientă.

“Este o onoare pentru mine să susțin, la București, prima prezentare a Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor, după adoptarea ei oficială. Actuala versiune a EPBD este rezultatul unui proces democratic, început în 2021 cu propunerea Comisiei Europene, și al negocierilor cu colegii din Parlamentul și Consiliul European,” a subliniat invitatul special al conferinței, Bogdan Atanasiu, reprezentantul Comisiei Europene, în debutul analizei sale detaliate asupra modurilor prin care revizuirea EPBD susține îndeplinirea obiectivului neutralității climatice al sectorului clădirilor pe termen mediu (2030) și lung (2050).

Clădirile cu emisii zero: conceptul ZEB

Prezentarea susținută de Bogdan Atanasiu a fost urmată de primul panel al conferinței, axat pe importanța stabilirii unor reglementări solide și coerente, standardizate la nivelul Uniunii Europene, pornind de la conceptul ZEB, și transpunerea acestora în legislația națională.

Oana Ozmen, Secretar al Comisiei pentru Industrii și Servicii, Camera Deputaților, a declarat: “Trebuie să încurajăm atât sectorul public, cât și investitorii, să valorifice oportunitatea eficientizării energetice a clădirilor. De asemenea, este important să încurajăm folosirea materialelor de construcții verzi și accesul la noi tehnologii accesibile.”

Cătălin Lungu semnalează introducerea cerințelor legate de emisiile clădirilor în definiția conceptului ZEB: zero emisii din combustibili fosili și emisii operaționale zero sau foarte reduse de gaze cu efect de seră (GHG). Eficientizarea energetică și decarbonizarea sunt cele două obiective majore ale EPBD, iar diferențierea între indicatori precum potenţialul de încălzire globală pe durata întregului ciclu de viaţă al clădirilor și emisiile de gaze cu efect de seră pe durata întregului ciclu de viață al clădirilor este foarte importantă, din perspectivă tehnică.

“Obiectivul nu este să reducem numai energia consumată, ci și emisiile de carbon și de gaze cu efect de seră.” Cătălin Lungu, Președinte OAER

Tranziția spre clădirile ZEB reprezintă, în opinia lui Horia Petran, un pas suplimentar spre atingerea obiectivelor climatice, care completează eficientizarea consumului energetic, conform standardului nZEB, cu reducerea emisiilor prin utilizarea surselor de energie regenerabilă.

“A venit momentul, într-adevăr, să discutăm despre ZEB, dar nu trebuie să pierdem din vedere obligația noastră actuală, clădirile nZEB” Horia Petran, Președintele Clusterului pRO-nZEB.

Provocări în implementarea unui nou val de renovări la nivel național și european

În contextul în care rata de renovare a clădirilor din România rămâne în continuare extrem de redusă, cel de-al doilea panel al conferinței a explorat, pe baza perspectivelor complementare ale specialiștilor invitați, posibilele strategii și măsuri pe care revizuirea EPBD le oferă pentru depășirea obstacolelor din acest sector.
Astfel, conform noii Directive privind Performanța Energetică a Clădirilor, Strategiile naționale de renovare pe termen lung ale statelor membre UE vor fi înlocuite de Planuri naționale de renovare a clădirilor, care trebuie coordonate cu Planurile Naționale Integrate în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. Statele membre au obligația de a introduce măsuri de susținere și de a asigura finanțarea necesară implementării acestor Planuri.
Valérie Plainemaison, Secretar general EFIEES: “Planificarea pe termen lung este esențială, iar detalierea planurilor de renovare folosind, după caz, conceptul de renovare aprofundată sau renovare aprofundată pe etape va permite monitorizarea implementării.”
Se remarcă, în acest sens, și obligativitatea constituirii bazelor de date/registrelor naționale privind eficiența energetică a clădirilor și de raportare a progresului, cu o frecvență cel puțin anuală, către Observatorul fondului de clădiri (Buidling Stock Observatory) al Comisiei Europene.
“Monitorizarea implementării politicilor privind eficiența energetică a clădirilor a fost foarte dificilă până acum, a trebuit să ne bazăm pe estimări rezultate din studii indirecte”, a explicat Bogdan Atanasiu, reprezentantul Comisiei Europene prezent la Forumul România Eficientă.

Pentru alinierea fondului imobiliar la standardele impuse de UE trebuie depășită și provocarea legată de renovările subperformante, în urma cărora clădirile nu ating standardul de performanță energetică estimat. Această problematică este adresată de un nou proiect inițiat de EPG, în colaborare cu parteneri din Bulgaria, Croația și Polonia. Principalele obiective ale proiectului OUR-CEE (Overcoming Underperforming Renovations in Central and Eastern Europe), prezentat de Aura Oancea, cercetător și reprezentant EPG, sunt îmbunătățirea gradului de conștientizare și informare, la nivel instituțional, cu privire la renovările subperformante ale clădirilor publice și promovarea creșterii eficienței energetice a acestor clădiri prin lucrări suplimentare, pe baza unor foi de parcurs clare.

Mihai Moia, Directorul ROENEF, identifică provocări și la nivelul capacității instituționale a autorităților române: diferite autorități centrale gestionează aspecte diferite ale eficienței energetice în clădiri, fiind necesară creșterea nivelul de cooperare și coerență a acțiunilor lor.

Din perspectiva autorităților, dialogurile consultative cu reprezentanții mediului privat, academic și ai organizațiilor non-profit din domeniul energiei sunt foarte importante în procesele de armonizare a legislației naționale cu cea europeană și de instituire și implementare a politicilor publice.

“Implementarea politicilor de eficientizare energetică se bazează pe parteneriatul și cooperarea sectorului public cu cel privat și pe implicarea specialiștilor din domeniul energiei.” Anca Ginavar, Director, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

Planurile naționale de renovare a clădirilor trebuie să facă obiectul negocierii între toate partidele politice, pentru a asigura implementarea lor pe termen mediu și lung, indiferent de rezultatele alegerilor electorale, completează Adrian Joyce, Directorul Renovate Europe.

Emisiile încorporate în clădiri

Decarbonizarea sectorului materialelor de construcții a fost tema celui de-al treilea panel al Forumului România Eficientă, cu accent pe rolul introducerii metodologiei de evaluare a efectelor asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață al produselor - LCA (Life Cycle Assessment) și a indicatorului GWP, care măsoară potențialul de încălzire globală al acestora.

Este necesară, însă, și o schimbare de mentalitate în privința modului în care construim, prin trecerea de la construcțiile tradiționale, care folosesc în principal materiale de tipul beton, oțel și zidărie, la construcții ușoare, bazate pe materiale alternative care oferă aceleași performanțe, cu o amprentă de carbon mult mai redusă. Un instrument important în acest context este Declarația de Mediu a Produselor (EPD), raportul privind performanța ecologică care ia în calcul impactul asupra mediului pe parcursul întregului ciclu de viață al acestora.

“Declararea potențialului de încălzire globală (GWP) al produselor va deveni obligatorie în câțiva ani, iar societatea noastră nu este pregătită pentru acest moment” apreciază Raluca Petrescu, Strategy, Sustainability and Public Advocacy Director Saint-Gobain Romania. Compania pe care o reprezintă a dezvoltat deja EPD-uri pentru aproape 90% dintre produsele comercializate, deși acest tip de evaluare este realizată strict voluntar de producători, în acest stadiu.

Obiectivul decarbonizării clădirilor nu afectează, însă, exclusiv sectorul construcțiilor, ci întreaga economie europeană, precizează Radu Dudău, Președintele EPG și coordonatorul programului România Eficientă. “Materialele de calitate au o amprentă scăzută de carbon, dar și costul lor este mai ridicat. Trebuie să dezvoltăm economia pentru a avea o piață care să poată integra aceste produse într-o manieră competitivă, iar legislația europeană și națională au un rol critic în acest sens.”

Articol furnizat de KomuniK - Comunicate de presa