Erste estimeaza ca Romania ar putea avea cel mai mare deficit bugetar din Europa Centrala si de Est, de aproape 7% din PIB, daca nu va modifica politica fiscala, intrucat costurile legilor aprobate in anul electoral se vor reflecta in 2009. Luand in calcul proiectul de buget anuntat de actualul executiv, economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, estimeaza ca deficitul bugetar al Romaniei va reprezenta 5% din produsul intern brut (PIB), peste obectivul Guvernului de 2% din PIB.
"Chiar daca proiectul de buget al Romaniei pentru 2009 este foarte ambitios din punct de vedere al reducerii cheltuielilor publice, al amanarii unor cresteri salariale si al suspendarii primelor din sectorul public, prevedem un plafon al deficitului bugetar de aproximativ 5% (obiectivul guvernului fiind de 2%)", considera Lucian Anghel.
El a adaugat ca guvernul Romaniei a anuntat deocamdata un pachet de stimulente, dar ramane de vazut daca acesta va fi inclus in bugetul final pentru 2009, dupa aprobarea in Parlament. De asemenea, Anghel apreciaza ca sprijinul acordat de banca centrala la finantarea deficitului de buget din 2009 este foarte important, in timp ce euro-obligatiunile trebuie vazute ca o optiune secundara, si numai pentru sume mici.
"In acelasi timp, asigurarea de fonduri suplimentare de la o institutie financiara internationala pentru finantarea deficitului bugetar ar putea avea efecte pozitive asupra cursului de schimb, precum si asupra credibilitatii, imbunatatind astfel sentimentul investitorilor fata de piata romaneasca", a mai spus economistul sef al BCR. Decizia Romaniei de a recurge la FMI ar promova obligatiunile, dat fiind ca programul ar oferi o linie de credit care ar reduce emisiunile nete de obligatiuni de stat si ar declansa facilitati monetare mai agresive.
Excesul de lichiditati poate creste cererea de titluri de stat in ECE, potrivit Erste
"in general, preconizam ca restrangerea cresterii puternice a creditarii in CEE-8 si piata tot mai mare a fondurilor de pensii (situatie care se aplica in principal in Polonia si in Slovacia) vor duce la cresterea cererii de titluri de stat la aproximativ 1-2% din PIB", subliniaza Juraj Kotian, Co-sef al departamentului de cercetare venituri fixe si macro pentru Europa Centrala si de Est al Erste Group.
Analistii Erste observa ca in Europa Centrala si de Est, spre deosebire de Europa Occidentala, nu s-au adoptat niciun fel de planuri de salvare sau pachete de stimulente financiare care sa duca la o explozie a emisiunilor de obligatiuni.
In plus, majoritatea sectoarelor bancare din zona ECE au exces de lichiditati, iar cel mai ridicat se inregistreaza in Slovacia unde ajunge la aproape 20% din PIB. Ca urmare, "bancile se vor grabi sa plaseze acest surplus de lichiditati in obligatiuni de stat, in loc sa il plaseze in depozite la banca centrala cu rate scazute ale dobanzii". De asemenea, bancile centrale din ECE ar putea opta, pe langa reducerea ratei dobanzii cheie, pentru reducerea cerintelor de rezerve minime pentru a relaxa politica monetara si a sustine cresterea creditarii si a emisiunilor de obligatiuni de stat, lucru care s-a intamplat deja in Ungaria, Ucraina, Romania si Croatia.
"Ne asteptam ca bancile centrale sa continue cu actiunea de normalizare a cerintelor de rezerve minime (in special in moneda locala) in 2009, eliberand lichiditatile blocate inapoi pe piata. Data fiind decelerarea cresterii creditarii, astfel de rezerve minime ridicate sunt depasite si pot avea doar un efect advers asupra acestor economii, a randamentelor titlurilor de stat si a cresterii creditelor prin constrangeri prea stricte privind lichiditatile", sunt de parere analistii Erste.
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro