Diferentele salariale la nivelul UE, una dintre cauzele euro-mitingului de la Ljubljana

Intre statele Europene exista diferente substantiale in ceea ce priveste veniturile si puterea de cumparare, conform datelor oferite de Eurostat, Ameco- baza de date a Comisiei Europene sau INS-Romania - iar aceste diferente reprezinta una dintre cauzele Euro-mitingului de la Ljubljana, din data de 5 aprilie, sustine Bogdan Iuliu Hossu, presedinte al CNS Cartel ALFA.

Astfel, utilizand puterea de cumparare ca un indicator al venitului, se constata ca patru state se situeaza sub 60 la suta din media veniturilor pentru EU 27, nivel care poate fi considerat limita relativa a saraciei. Bulgaria si Romania, cele mai noi membre ale UE, se situeaza chiar sub 40 la suta din aceasta medie, in timp ce Croatia se afla la 52 la suta, iar Polonia la 55 la suta.

Pe de alta parte, sase state - Islanda, Olanda, Elvetia, Irlanda, Norvegia si Luxemburg - se situeaza la un nivel cu peste 30 la suta mai sus fata de media europeana. Cu toate acestea, in ultimii ani, a existat un anumit nivel de convergenta, desi foarte lent, ca urmare a cresterilor, in special in noile state membre. Cipru, Slovenia, Republica Ceha si Malta se situeaza cu 75 la suta peste media UE. Mai mult decat atat, fiecare din aceste state depaseste un vechi stat membru: Portugalia.

Datele acestor analize arata, totodata, ca, procentul salariilor din PIB a scazut din 1995 pana in 2007 in EU 27, de la 59,6 la suta la 57,1 la suta. si, in aceasta situatie, descresterea a fost mai mare in cazul zonei Euro, unde s-a inregistrat o schimbare de la 59,4 la suta la 55,8 la suta. si, in aceasta situatie, introducerea Monedei Unice (EMU) si extinderea UE au avut efecte catalizatoare asupra maririi acestor diferente.

Astfel, in 19 din aceste state procentul salariilor din PIB a scazut, iar numai in opt a crescut. Mai mult, scaderile au fost substantial mai mari decat cresterile.

In ultimii 6 ani, procentul salariilor din PIB a scazut cu mai mult de zece la suta in Polonia, Romania si Luxemburg. S-a inregistrat o scadere substantiala si in cazul Germaniei, Slovaciei si Spaniei. Pe de alta parte, singurele state care au cunoscut o crestere mai mare de trei la suta a ponderii salariilor in PIB sunt Cipru si Lituania.

Desi Italia apare cu o crestere de aproximativ doi la suta, acest fapt se datoreaza cel mai probabil descresterii productivitatii, nu unei cresteri reale a nivelului de salarizare. Trebuie precizat ca lucratorii mai pot avea beneficii datorate cresterii veniturilor din capital prin returnari in fonduri de pensii.

In Romania, scaderea ponderii salariilor in PIB a condus la situatia in care profitul realizat de intreprinderi in anul 2007 a fost cu peste 16 miliarde de Euro mai mare decat suma incasata de salariati ca remuneratie a muncii.

Politica salariala moderata promovata de guvern, suprapusa peste noul model fiscal aplicat din 2005 induce un trend descrescator pentru salarii in favoarea profitului. Acest model va incuraja si mai mult salariatii romani sa paraseasca piata fortei de munca autohtona.

In opinia liderului sindical al CNS Cartel ALFA, aceste date ne conduc la patru concluzii: la nivelul Uniunii Europene exista o diferenta majora in ceea ce priveste veniturile si salariile, iar acest lucru reprezinta un obstacol catre o coeziune sociala in Europa. Mai mult, datorita acestor diferente se incurajeaza si procesul de relocare, si tot mai des angajatorii se folosesc de argumentul relocarii, amenintand cu acesta pentru a obtine moderatie salariala si alte concesii; moderatia salariala a pus stapanire in intreaga Europa, iar cresterea salariala reala este cu mult in urma cresterii productivitatii, ceea ce duce la un transfer al veniturilor de la munca catre capital. Foarte putine state au scapat de aceasta tendinta care a pornit odata cu lansarea Monedei Unice si cu extinderea europeana.

Numarul lucratorilor care se afla sub pragul saraciei este substantial in UE, in special in cazul catorva tari mediteraneene si al noilor state membre. Unul dintre motivele care a dus la acest numar de lucratori sub pragul saraciei este acela ca in multe dintre state salariul minim este foarte scazut. Discriminarea de gen la nivelul salarizarii continua sa fie semnificativa si s-au facut prea putine progrese catre eliminarea acestei discriminari, cu toate ca toti actorii relevanti s-au declarat impotriva acestui tip de discriminare.