Dezvoltatorii risca sa nu isi vanda proiectele imobiliare daca nu tin cont de cerintele pietei

Piaţa românească de real-estate înregistrează o cerere mai mare decât oferta, însă proiectele sunt tot mai multe, iar concurenţa devine din ce în ce mai mare şi, implicit, riscul ca proiectul să nu se vândă creşte, susţin reprezentanţii companiei imobiliare Esop.

"România este o piaţă cu o mare putere de absorbţie în ceea ce priveşte achiziţiile de locuinţe, dar şi o piaţă cu preţuri ridicate raportat la ţările din Estul Europei şi la puterea de cumpărare a românilor. În acelaşi timp şi deloc paradoxal, investiţiile în piaţa românească de locuinţe nu pot fi considerate, din start, o reuşită garantată, ba chiar pot fi sortite eşecului, dacă nu se au în vedere anumite aspecte fundamentale", este de părere director departamentului de vânzări rezidenţiale al companiei de consultanţă imobiliară Esop, Irina Petrescu.

Potrivit acesteia, premisa de la care trebuie să plece orice proiect imobiliar este o analiză foarte atentă a cerinţelor pieţei la momentul respectiv şi, implicit, o definire clară a publicului-ţintă căruia se adresează. "Această idee de bază trebuie atent analizată, pentru că este cea care influenţează major restul aspectelor, de la construcţie, suprafeţe şi finisaje până la vânzare", adaugă reprezentantul Esop.

Analiştii imobiliari susţin că majoritatea dezvoltatorilor fac un prim studiu de impact şi de fezabilitate, în urma căruia stabilesc destinaţia exactă a proiectului. Există şi dezvoltatori care merg direct la arhitecţi şi le cer să facă un proiect cât mai bun, care să exploateze la maxim terenul, punct de vedere care neglijează alte aspecte esenţiale şi care poate duce la un proiect greu de vândut, la un proiect care nu se adresează nici unui segment de piaţă şi, mai mult decât atât, la probleme de administrare a complexului care pot apărea după vânzarea proiectului", mai spune Petrescu.

În momentul de faţă, în Bucureşti s-au conturat zone rezidenţiale după criterii de preţ, distanţa până în centru sau clase sociale. Astfel, pe segmentul lux sunt vizate zonele exclusiviste ca Primăverii, Aviatorilor, Kiseleff, Dorobanţi Capitale, Cotroceni, Herăstrău, Domenii, Floreasca sau Caşin. Zonele centrale precum Unirii, Calea Călăraşilor, 13 Septembrie, Universitate, Romană şi nordul, Aviaţiei, Domenii – Calea Griviţei, Dorobanţi - Beller, Barbu Văcărescu, Lacul Tei şi Pipera se caracterizează atât prin construcţii de înălţime mică, cât şi prin condominium-uri şi se adresează segmentului mediu plus. Pentru segmentul mediu sunt vizate cartierele şi zonele limitrofe ale capitalei, unde se dezvoltă conceptul de ansambluri rezidenţiale stil condominium.

"Ţinând cont de această împărţire, dezvoltatorii trebuie să se adapteze zonei şi să construiască în consecinţă. În plus, locuinţele construite pentru segmentul lux trebuie să aibă suprafeţe mari, în timp ce, pentru segmental mediu, un proiect de succes poate avea suprafeţe mici sau cel mult medii. De asemenea, în momentul în care dezvoltatorul se orientează spre un proiect adresat clasei medii trebuie să prevadă în plan mai multe garsoniere, în timp ce un complex adresat segmentelor mediu plus sau lux trebuie să prevadă mai multe apartamente cu 3 sau 4 camere", consideră analiştii Esop.

Potrivit analiştilor imobiliari, preţul de vânzare al unui complex imobiliar trebuie să fie foarte bine adaptat la valoarea pieţei în momentul respectiv, cât şi adecvat facilităţilor, locaţiei şi finisajelor pe care le oferă, altfel dezvoltatorul riscă să îşi vândă proiectul. "Dacă un singur element din acest ansamblu nu e conform realităţilor pieţei, pot apărea blocaje în procesul vânzării şi se poate pierde un timp important. De aceea credem că informarea şi consilierea dezvoltatorilor este o condiţie obligatorie pentru a ţine pasul cu realităţile pieţei, realităţi aflate în permanentă evoluţie, în contextul modificărilor preferinţelor clienţilor, a puterii lor de cumpărare, a contextului de ansamblu al pieţei", a mai adaugat reprezentanta Esop.