Datornicii SAPARD vor avea acces mai repede la fonduri UE pentru dezvoltare rurala

Beneficiarii de fonduri SAPARD care au datorii la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit vor putea depune proiecte de finanţare din fonduri UE pentru dezvoltare rurală imediat după achitarea debitelor şi a penalităţilor, şi nu la un an de la plata sumelor, cum era stabilit anterior. Prevederea este menţionată într-un proiect de hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Agriculturii.

"Proiectul îşi propune, de asemenea, eliminarea unor restricţii de finanţare. Astfel, din categoria potenţialilor beneficiari, care sunt înregistraţi în lista Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a debitorilor, restricţia la finanţare va fi menţinută doar pentru beneficiarii SAPARD/FEADR care nu au returnat sumele debitoare, inclusiv penalităţile aferente, fără prevederea actuală, care impune restricţii de finanţare a acestei categorii pentru o perioadă de un an de la achitarea debitelor", se spune în proiect.

Aceeaşi restricţie va fi valabilă şi pentru beneficiarii de fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), astfel că un investitor care are debite de la un proiect poate depune un nou proiect după ce plăteşte datoriile şi penalităţile aferente.
"Au fost multe cazuri în care beneficiarii au fost penalizaţi prea mult în raport cu ceea ce s-a întâmplat. De exemplu, să zicem că un consiliu local a făcut o canalizare, investiţie de un milion de euro, dar nu a decontat un contor electric de două milioane de lei vechi, din cadrul proiectului. Este penalizat pentru acei două milioane de lei vechi şi este trecut ca debitor. Sau, se poate întâmpla ca beneficiarul să nu aibă nicio vină. Se mai pot face şi greşeli şi, de exemplu, o cheltuială din proiect să fie decontată de două ori. Beneficiarul trebuie să dea înapoi banii pe care i-a primit în plus, care se constituie tot ca debit, deşi el nu are nicio vină", a explicat directorul general al APDRP, Laszlo Klarik.

Pentru beneficiarii de fonduri SAPARD există o serie de reguli la accesarea fondurilor de dezvoltare rurală prin PNDR, pentru evitarea dublei finanţări sau a altor nereguli.
De exemplu, un beneficiar care încă derulează un proiect SAPARD nu poate depune spre finanţare, prin PNDR, un proiect din acelaşi domeniu. Astfel, un fermier care face o investiţie din fonduri SAPARD pentru achiziţia de utilaje, nu poate depune un proiect similar în cadrul PNDR, decât după ce finalizează investiţia SAPARD.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost lansat pe 3 martie, investitorii putând depune proiecte în cadrul a trei măsuri, respectiv modernizarea exploataţiilor, creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere şi renovarea satelor.
Din luna mai au fost introduse două noi oportunităţi de finanţare, respectiv schema de ajutor de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din panificaţie, dulciuri şi alte domenii ale industriei alimentare, precum şi schema de ajutor de stat pentru IMM-urile din silvicultură (prelucarea lemnului, valorificarea ciupercilor de pădure etc.).

Până în prezent proiectele depuse în cadrul primelor trei măsuri proiecte se ridică la     peste două miliarde de euro, în timp ce IMM-urile din industria alimentară şi din domeniul forestier au cerut, numai în luna mai, fonduri de 87,7 milioane euro.

În total, România poate beneficia prin PNDR de fonduri UE de circa opt miliarde euro, până în 2013, la care se adaugă o cofinanţare de la bugetul de stat.