Confruntarea transatlantica dintre Statele Unite si tarile Uniunii Europene privind acceptarea produselor modificate genetic prinde la mijloc Romania. Pentru ca noi nu avem centre de testare a produselor si semintelor, nimeni nu stie ce culturi sunt modificate genetic. Astfel din totalul de 150.000 de hectare cultivate in Romania exista posibilitatea - teoretica insa, ca 100% din produsele obtinute sa fie realizate in eprubeta. Totusi nu stam nici chiar atat de rau. Datele oficiale arata ca doar 58.000 hectare par a fi "contaminate". Uniunea Europeana va interzice Romaniei ca din 2007 sa se mai cultive in tara produse modificate genetic. Ramasi in fata unor culturi "ecologice", multi se intreaba acum ce se va intampla cu toate culturile stigmatizate.
De o parte a taberei sunt Statele Unite ale Americii care promoveaza culturile artificiale. Pe de alta parte insa, statele Uniunii se opun, incercand sa promoveze doar culturile de produse naturale. Pana in acest moment, in Romania, au existat si inca mai exista soiuri hibride si modificate in laborator. Avand in vedere conditia de necontestat a UE, trebuie sa ne conformam si sa inlocuim toate aceste culturi cu cele "ecologice".
Pe care le inlocuim?
Singurul centru ce dispune de tehnologie pentru a depista soiurile modificate genetic este Universitatea din Timisoara, dar laboratorul este folosit numai in scopuri stiintifice. Prin urmare, Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) nu are alternativa decat sa trimita probele „suspecte“ in Ungaria sau Germania. Pentru a pune capat acestei probleme Ministerul Agriculturii si ANSVSA, prin fonduri europene, vor construi in tara 16 de astfel de laboratoare, fiecare ajungand la 200.000 de euro. Cei mai afectati de aceste modificari sunt agricultorii romani. Bazati pe culturile de soia modificate genetic, care le-au adus pana acum venituri substantiale, fermierii autohtoni se vad nevoiti sa-si gaseasca alte domenii de activitate.
In acest moment este important pentru agricultura romaneasca sa se faca un "recensamant" al culturilor agricole, pentru a sti exact ce si unde trebuie inlocuit. Acest proces ar usura in acelasi timp si munca de etichetare, pe care Romania va trebui sa o finalizeze pana in 2007. La un control realizat de inspectorii OPC prin magazine s-a descoperit ca etapa de etichetare este inca la inceput de drum. Cu toate ca mai avem doar putin pana la termenul limita din 2007, etichetarea a fost regasita la un numar foarte mic de produse ce contineau soia. Doar cateva aveau inscriptia: "Produs nemodificat genetic". Si nici acesta catalogare nu este reconfortanta, intrucat la noi in tara nu sunt centre care pot confirma acest fapt. In fata acestor inscriptii nu avem decat cuvantul producatorului, nu si o certificare oficiala.
Noile conditii pentru agricultorii
Pentru fermierii romani aceasta noua reglementare ii aliniaza pe toti la acelasi tip de culturi: cele ecologice. Insa intreprinzatorilor nu le va fi chiar atat de usor in fata noilor conditii. Ei vor trebui sa parcurga o serie de etape obligatorii. Pentru a putea comercializa produse incadrate in categoria celor ecologice, ele trebuie mai intai verificate si acreditate. Etapele pana la inceperea propriu-zisa a productiei presupun in primul rand stabilirea organismelor care au in atributii certificarea, inspectia si acreditarea produselor. Dupa obtinerea autorizatiei de acreditare, fermierul trebuie sa depuna la responsabilul cu agricultura ecologica din cadrul directiei agricole zonale o cerere catre ministerul de resort. Dupa aprobarea acesteia, autoritatea de acreditare va face o inspectie a terenului ce urmeaza a fi cultivat. Din acest moment va putea incepe productia.
Anticipand aceasta miscare a Uniunii privind interzicerea produselor modificate genetic, autoritatile romane au inceput de acum cativa ani sa incurajeze culturile ecologice. Daca acum sase ani aveam o suprafata agricola cultivata cu produse ecologice de numai 17.438 hectare, la finele lui 2005 ea a depasit 100.000 hectare, in timp ce volumul productiei a crescut de la 13.502 tone in anul 2000 la peste 100.000 de tone in 2005.
Totodata nu trebuie ignorat nici aspectul financiar, pentru ca preturile produselor rezultate din productia ecologica sunt de doua sau trei ori mai mari decat pentru cele clasice. Asa ca nu ar trebuie sa ne mire daca vom vedea eticheta de 1,5 RON doar pentru o paine si nu pentru 2 sau 3 paini, cate putem lua acum cu acesti bani.
Ana Zidarescu
[email protected]
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro