Copos: jumatate din IMM-uri pot falimenta!

George Copos s-a declarat miercuri increzator ca deputatii vor aproba initiativa privind scutirea de impozit pe profitul reinvestit, dupa ce actul normativ a fost votat marti in Senat, si a aratat ca in caz contrar ar falimenta jumatate dintre intreprinderile mici si mijlocii. "Sunt sigur ca a doua camera a Parlamentului va aproba aceasta masura astfel incat la 1 ianuarie 2008 prevederea sa faca parte din Codul Fiscal. In acest fel vom avea o fiscalitate care sa sustina mediul de afaceri", a spus Copos intr-o conferinta de presa a Asociatiei Romane a Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) si a Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania.
 

El a apreciat ca firmele romanesti, in special cele mici si mijlocii, au nevoie de resurse financiare pentru investitii in tehnologizare pentru a deveni competitie in raport cu cele din Uniunea Europeana. "IMM-urile nu sunt pregatite pentru concurenta de pe piata unica. La sfarsitul anului 2007 si inceputul lui 2008 vom vedea ca jumatate din firmele mici si mijlocii vor da faliment pentru ca nu s-au tehnologizat. De aceea am insistat ca profitul reinvestit sa fie scutit de impozit, pentru ca firmele sa se capitalizeze", a afirmat Copos. In opinia sa, statul nu va pierde din neimpozitarea profitului, ci va castiga din incasarea taxei pe valoare adaugata, ca urmare a realizarii investitiilor.

La randul sau, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor si Constructorilor din Romania (ARACO), Laurentiu Plosceanu, a explicat ca firmele din constructii au nevoie de aceste sume provenite din impozitul pe profit care ar reveni statului, pentru a se capitaliza si a deveni mai profitabile. "Sectorul constructiilor raman cu o rata a profitabilitatii redusa. Reinvestirea profitului va ajuta firmele sa investeasca in tehnologizare, care le va permite cresterea profitabilitatii", a apreciat Plosceanu.
     

Pe de alta parte, directorul general al firmei Mobexpert, Dan Sucu, a apreciat ca masura ajuta companiile sa se dezvolte mai rapid si mai sigur, deoarece ar avea mai multi bani pentru investitii, dar in opinia sa daca masura nu este acceptata nu inseamna ca firmele nu vor mai face investitii.
           

"Nu plec de la ideea ca, daca nu va exista aceasta masura, nu vom mai investi. Este adevarat ca dezvoltarea ar fi mai rapida si mai sigura daca investitiile s-ar face si cu veniturile firmei dar si din partea de profit care ar reveni statului. Decizia finala insa va fi a statului, iar companiilor vor gasi cele mai bune solutii in orice conditii", a adaugat Sucu.
   

Plenul Senatului a aprobat, marti, cu 45 de voturi "pentru", 27 de voturi "impotriva" si doua abtineri, propunerea legislativa initiata de PC privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, legea avand caracter ordinar, iar Senatul fiind prima Camera sesizata.
   
Proiectul adoptat de senatori, initiat de conservatori in 2005, modifica Codul fiscal in sensul scutirii de plata impozitului a profitului impozabil reinvestit, pentru operatorii economici si persoanele juridice.

Ministerul Finantelor Publice (MFP) estimeaza o scadere a incasarilor bugetare din acest an de 0,8% din PIB daca va fi aplicata propunerea legislativa privind scutirea de impozit a profitului reinvestit.

Comisia Nationala de Prognoza ia in calcul pentru acest an un Produs Intern Brut de 390,7 miliarde de lei, suma din care 0,8% reprezinta circa 3,1 miliarde de lei.

Calculele MFP privind ponderea in PIB a pierderilor iau in considerare atat profitul reinvestit, cat si amortizarea accelerata.

Luand in considerare primul criteriu, promovarea prevederilor propunerii ar atrage o influenta negativa asupra impozitului pe profit de 946 milioane de lei, pentru acest an.

Un alt motiv pentru care Ministerul Finantelor nu sustine promovarea acestei masuri fiscale este ca, in contextul aderarii la Uniunea Europeana, intra in contradictie cu angajamentele asumate de Romania la inchiderea Capitolului X Impozitarea, precum si cu principiile Codului de conduita privind impozitarea afacerilor in Uniunea Europeana.
 
Reprezentantii oamenilor de afaceri au contestat argumentele de respingere a masurii fiscale care sunt cuprinse in nota de fundamentare a MFP, afirmand ca este un raspuns birocratic care se bazeaza pe calcule contabile.
           

In ceea ce priveste justificarea MFP ca promovarea masurii fiscale intra in contradictie cu angajamentele asumate de Romania fata de UE, oamenii de afaceri au aratat ca nu exista nici un document oficial european care interzice astfel de prevederi.