6 manageri si beneficiari de proiecte finatate prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost premiati in weekendul 6-9 septembrie cu o excursie in Delta Dunarii, ca urmare a castigarii concursului lansat de Comunitatedurabila.ro pe tema dezvoltare durabila in proiecte europene. Castigatorii concursului au avut ocazia sa cunoasca pe viu realitatile din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, sa analizeze ce inseamna concret dezvoltarea haotica in contrast cu cea sustenabila si ce oportunitati aduce zonei modelul economiei sociale sau statutul de sit UNESCO.
Drumul prin Delta Dunarii a fost un traseu graitor atat pentru cum ar trebui sa arate un proiect sustenabil in si pentru zona, cat si in ce priveste exemplele negative. Excursia cu barca pe bratul Sfantu Gheorghe, inspre Atelierul de papura de la Mahmudia, a insemnat, de pilda, si “admirarea” unor constructii turistice parasutate parca de pe pasunile alpine elvetiene direct in inima de stuf a Deltei. In Mahmudia, localitate tipica “de uscat” a zonei, specificul local deltaic pare vizitatorilor mult alterat de blocurile sovietice ce delimiteaza strada principala. In capatul Mahmudiei, in cladirea vechiului CAP, se afla Atelierul de Impletituri din Papura care reuneste cateva talentate muncitoare. Asadar, un motiv de optimism pentru zona Deltei Dunarii pentru ca exploatarea durabila si artistica a stufului in Mahmudia inseamna un pas catre un antreprenoriat real. In scurta lor vizita, castigatorii au incercat sa deprinda mestesugul impletiturilor din papura si au inteles ce inseamna economia sociala pentru o zona ca Delta Dunarii.
“Cu siguranta poate fi un boost pentru dezvoltarea durabila locala, tocmai pentru ca materia prima e locala si regenerabila, apoi pentru ca mana de lucru e locala. Adica faci bani din ce ai tu acasa la tine. Si fara sa strici ceva”, spune Ana Maria Suciu de la Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni (ANBCC), castigatoarea celui de-al cincilea episod al Concursului Comunitatii Durabile.
Un alt castigator - Romulus Eugen Matei, consilier pentru firma Auto Total din Bucuresti - crede ca “pentru o comunitate deosebita cum sunt toate cele din Delta, viziunea trebuie sa fie axata pe dezvoltarea de mai multe proiecte similare cu atelierul de impletit, precum tricotaje locale, olarit sau altele care reprezinta traditia locala”. “Cred ca ar trebui speculata mai mult, in prezentarea atelierului si a produselor, impresia foarte seducatoare de lucru bun, facut de femei la tara, purtator de specific al Deltei si de mister”, adauga Ruxandra Apetri de la Fundatia pentru Dezvoltarea Popoarelor, o alta castigatoare a concursului.
Intreprinderile sociale in aceste zone sunt binevenite atat pentru reinvierea si conservarea traditiilor locale, cat si pentru dezvoltarea locala, desigur intr-un mod sustenabil, sunt de acord toti castigatorii. “Astfel de organizatii asigura locuri de munca, aduc venituri suplimentare la stat, dar promoveaza in acelasi timp vechile obiceiuri carora le este acordata o atentie nesemnificativa in ziua de azi (in special din partea celor tineri). Mai ales ca o afacere de impletit stuf si papura este in acord cu dezvoltarea durabila: nu polueaza, consumul de energie este foarte redus - odata ce se realizeaza manual, materia prima este absolut regenerabila”, crede Andreea Radu de la Patronatul Roman din Braila.
Urmatorul punct pe traseul castigatorilor concursului Comunitatedurabila.ro a fost satul Letea, o localitate in care dezvoltarea turistica de masa nu a patruns, iar valoarea naturala adaugata e neatinsa. Arhitectural, satul inca rezista, iar in planurile sutinatorilor Deltei se contureaza o initiativa legata de inregistrarea satului in patrimonial UNESCO. Oaspetii comunitatedurabila.ro s-au exprimat critic asupra chestiuniilor legate de turism si de dezvoltare sustenabila a locului: “Ar fi binevenite trasee turistice prestabilite, dar si indicatii si restrictii pentru protejarea plantelor, animalelor si peisajului. Letea are toate motivele si avantajele sa obtina protectie UNESCO: resurse naturale diversificate, resurse antropice si culturale conservate si in concordanta cu natura, peisaje „virgine”, poluare redusa, localnici primitori si binevoitori. Sunt superbe casele cu acoperis din stuf si tamplaria si gardurile vopsite cu albastru-bleu, curtile curate si ulitele pline de nisip, fara urma de asfalt. Toate denota respectul pentru natura si traditie.”, spune Andreea Radu.
Alina Iosifescu, ANBCC, crede ca “E important ca Letea sa intre in patrimoniul arhitectonic al UNESCO si sa fie promovata astfel pentru a sublinia specificul locului. Orice constructie se va supune unui regulament strict. Ar fi o masura de promovare turistica excelenta fara a schimba specificul locului”.
“Turistul trebuie sa mearga si sa nu intervina asupra locului. Ceea ce lipseste este un mijloc de transport mai ecologic. Zona e foarte faina, insa, financiar, e greu accesibila – clasa de mijloc romaneasca ajunge greu, insa asta se va rezolva in timp”, considera Dorin Craciun de la Reper21 din Timisoara.
Concursul Comunitatii Durabile s-a desfasurat in perioada aprilie – august 2012 iar miza lui a fost aceea de a gasi exemple romanesti de dezvoltare durabila, proiecte locale care demonstreaza o atitudine responsabila in cheltuirea banilor europeni, respect pentru mediul inconjurator, pentru oameni si pentru viitor.
Participantii au avut la dispozitie sase ocazii de a demonstra ca au cheltuit sau cheltuie responsabil fondurile primite, raspunzand la unul sau la mai multe dintre cele sase chestionare tematice ce au insotit episoadele din seria de animatii educationale “Mai Mult cu Mai Putin”. Castorii Mai Mult si Mai Putin, personajele principale ale animatiilor, au dezbatut in fiecare episod beneficiile unui comportament durabil, dilemele cu care se pot confrunta cei care implementeaza proiectele europene si solutiile la aceste probleme. Participantii la concurs au contribuit cu exemple si argumente concrete, generate chiar de proiectele administrate de ei, la discutiile pe fiecare dintre cele 6 subiecte, castigator fiind desemnat acel respondent care a demonstrat cea mai buna intelegere si aplicare a principiilor enuntate in fiecare episod al seriei de animatii.
Calendarul complet si regulamentul concursului pot fi consultate oricand in sectiunea ”Concursul comunitatii durabile”.
Juriul care a selectat cei mai responsabili sase beneficiari de proiecte durabile este format din: Liviu Mihaiu, Presedintele Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, Mircea Toma, Presedintele ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei, Mihaela Marin, Expert in cadrul Comunitatii Durabile, Irina Zamfirescu, > CU < Mai Mult cu Mai Putin – Revista Comunitatii Durabile si Costel Popa, Managerul proiectului “Parteneriat pentru dezvoltare durabila”.
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro