Instituţiile de credit vor aplica procedura de prezentare electronică la plată a cecului numai dacă au agreat acest sistem de procesare prin semnarea unor acorduri sau a contractului de participare la un sistem de plăţi, a decis Guvernul prin modificarea unor legi aprobate în 1934. Executivul a modificat, miercuri, prin două ordonanţe de urgenţă, Legea 59/1934 asupra cecului şi Legea 58/1934 asupra cambiei şi biletului de ordin, prin completări care permit procesarea automată a cecurilor, pe lângă cea manuală, existentă anterior, precum şi posibilitatea procesării cambiei şi biletului la ordin prin mijloace electronice.
Actul normativ reglementează trunchierea (prezentarea electronică la plată a cecului, a cambiei şi biletului de ordin) şi posibilitatea de prezentare la plată a cecului în formă electronică, respectiv prezentarea unei imagini a cecului original şi a informaţiilor relevante conţinute de acesta, ambele în format electronic.
"Prin modificările aduse, instituţiile de credit nu sunt obligate să aplice trunchierea, putând recurge la această posibilitate de procesare numai dacă au agreat acest lucru prin semnarea unor acorduri bilaterale, multilaterale sau prin semnarea contractului de participare la un sistem de plăţi. Ca atare, trunchierea nu este obligatorie şi nu produce efecte decât dacă este agreată în mod formal de instituţiile de credit implicate", se arată într-un comunicat al Guvernului.
Definirea cuprinsului semnăturilor de pe cec, cambie sau bilet la ordin se va face prin sintagma "semnătura olografă a persoanei", eliminându-se sintagma "numele şi prenumele sau firma celui care se obligă", considerată prea generală.
Ordonanţa care modifică Legea 59/1934 elimină, de asemenea, posibilitatea de postdatare, respectiv prezentarea la plată a unui cec care are completată o dată a emiterii ulterioară celei de prezentare, deoarece, în acest caz, se asimilează data emiterii cu o aşa zisă "dată a scadenţei", în condiţiile în care cecul este un instrument de plată plătibil la vedere.
Ordonanţa elimină foaia de prelungire (allonge) pe care se puteau înscrie girurile sau avalurile sau protestul, pentru a nu fi necesară captarea şi transmiterea, prin trunchiere, a imaginii acesteia, pe lângă imaginea instrumentului de plată. Aceasta deoarece practica bancară consemnează faptul că foile de prelungire sunt foarte puţin utilizate, renunţarea la acestea neproducând inconveniente pentru utilizatorii cecurilor, se arată în comunicat.
Legea 59 asupra cecului a fost emisă în 1934 şi nu a înregistrat până în prezent modificări majore, în timp ce tehnologia aplicabilă în domeniul bancar şi în domeniul plăţilor fără numerar a cunoscut progrese deosebite. Astfel, Legea nu recunoştea ca având valoare legală prezentarea la plată a unui echivalent electronic al instrumentului, ci doar a instrumentului original, în formă fizică.
Obligativitatea prezentării la plată a cecului exclusiv în forma fizică la banca plătitorului generează, în practica bancară, pentru toate părţile implicate în proces, cheltuieli importante şi riscuri semnificative (riscul de fraudă, de alterare a informaţiilor, de distrugere sau pierdere pe circuitul poştal).
Ordonanţa de modificare a Legii 58/1934 elimină de asemenea foaia de prelungire pe care se puteau înscrie girurile sau avalurile, pentru a nu fi necesară captarea şi transmiterea, prin trunchiere, a imaginii acesteia, pe lângă imaginea instrumentului de debit. Aceasta deoarece practica bancară consemnează faptul că foile de prelungire sunt foarte puţin utilizate, renunţarea la acestea neproducând inconveniente pentru utilizatorii cambiilor sau biletelor la ordin, precizează Guvernul.
În vederea uşurării procesării cambiilor şi biletelor la ordin, instituţiile de credit au convenit schimbarea formatului instrumentelor de plată, prin aducerea elementelor de pe verso-ul acestora pe recto. De aceea, articolul de lege care făcea referire la acest format a fost modificat corespunzător.
Mediafax
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro