Analiştii Băncii Comerciale Române (BCR) şi-au revizuit în urcare prognoza pentru creşterea economică a României în acest an, la 8,3%, de la estimarea anterioară de 7%, după ce datele statistice pe primul semestru au indicat un nivel record al avansului PIB în primul semestru, de 8,8%.Pentru anul următor, economiştii de la BCR îşi menţin însă prognoza de 6% pentru avansul produsului intern brut al României, avertizând că efectul favorabil al agriculturii asupra creşterii economiei în 2008 se va transforma într-o frână în 2009. Potrivit raportului BCR, într-un scenariu mai pesimist, măsurile de limitare a creditării ar putea conduce la o frânare mai abruptă a creşterii economice în 2009, o ipoteză de lucru neutră indicând doar o încetinire moderată.
"Efectul de zimţi de ferăstrău se va resimţi în 2009, cu atât mai mult cu cât 2008 va fi un an excepţional pentru creşterea produsului intern brut. Efectul de bază favorabil, care a ajutat creşterea economică în 2008 se va transforma într-o frână pentru creşterea din 2009", arată raportul macroeconomic publicat joi de BCR.
În continuare, "perspectivele pentru trimestrul al treilea sunt foarte bune, îndeosebi pe seama rezultatelor din agricultură - producţia fizică de grâu a crescut cu aproximativ 150% faţă de 2007 şi este posibil ca valoarea adaugată brută din agricultură să se majoreze cu aproximativ un sfert în intervalul iulie - septembrie", se mai precizează în acelaşi raport.
Pe de altă parte, ultimul trimestru al anului este vizat de anumite riscuri, în special pe partea serviciilor şi construcţiilor, posibil afectate de politica monetară restrictivă a băncii centrale şi de propagarea turbulentelor financiare de pe pieţele internationale. Analiştii de la BCR apreciază că evoluţia producţiei industriale ar putea rămâne în continuare sub aşteptări, efectul de bază pozitiv din industria energetică, determinat de punerea în funcţiune a unui nou reactor nuclear în 2007 estompându-se treptat.
Ei avertizează însă că simpla temperare a ritmului de creştere economică spre nivelul prognozat pentru 2009, de 6%, nu este suficientă pentru diminuarea riscului de supraîncălzire a economiei, pentru care e nevoie de o schimbare a structurii dinspre consum, spre un export net pozitiv.
"În acest sens, eficacitatea politicii monetare este mai redusă pe termen lung, iar România are nevoie de investiţii majore în industria prelucrătoare şi în agricultură,
pentru creşterea ofertei agregate şi îmbunătăţirea structurii creşterii economice. Cresterea investiţiilor în industrie şi agricultură poate determina schimbarea structurii PIB-ului pe termen lung", mai arată raportul macroeconomic al băncii.
O analiză a structurii investiţiilor pe activităţi ale economiei naţionale indică o creştere a ponderii celor realizate în agricultură, de la 1,6% în primul semestru din 2007, la 4,8% în acelaşi interval din acest an. Aceeaşi evoluţie se observă şi în industrie, unde ponderea investiţiilor a urcat de la 35,4% în semestrul I din 2007 la 36,3% în primele şase luni din 2008.
În paralel a avut loc o reducere a ponderii deţinute de investiţiile în comerţ şi servicii în totalul investiţiilor în economia naţională, ceea ce indică atingerea unui anumit grad de maturitate a acestui domeniu, dupa ratele înalte de creştere din ultimii ani.
Referitor la noul regulament al băncii centrale privind creditarea populaţiei, analiştii de la BCR spun că este posibil ca impactul acestuia asupra ritmului de creştere a creditului de retail să fie mai puternic decât creşterile succesive ale dobânzii de politică monetară de până în prezent.
"Impactul major se va resimţi la nivelul creditelor în valută, care vor suporta o dublă constrângere din punctul de vedere al fundamentării nivelurilor maxime admise pentru gradul de îndatorare a clienţilor: o constrângere determinată de cea mai mare creştere a dobânzilor şi comisioanelor şi o altă constrângere indusă de nivelul cel mai depreciat al monedei naţionale în raport cu moneda în care este contractat creditul", mai arată raportul BCR.
Din acest motiv, ei estimează că, pe termen mediu, probabilitatea de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii cheie este mai ridicată decât probabilitatea de relaxare a politicii monetare prin renunţarea la o parte din măsurile administrative.
Analiştii BCR mai apreciată că efectele regulamentului se vor resimti în special în 2009, iar încetinirea creditului pe segmentul de retail va fi accentuată în comparatie cu anii precedenţi.
"La nivel macroeconomic, efectele pozitive conexe vor viza deficitul comercial pe segmentul importurilor de bunuri de larg consum destinate gospodăriilor populaţiei. Creşterea mai lenă a importurilor din primele şase luni a avut printre cauze atingerea unui anumit nivel de maturitate a pieţei bunurilor de larg consum şi deprecierea monedei naţionale. În condiţiile în care decizia BNR se va suprapune peste tendinţa pozitivă deja existent, este de aşteptat ca vulnerabilitatea externă a României, principalul motiv de îngrijorare a agenţiilor de rating şi a analiştilor externi, să se diminueze", mai consideră analiştii BCR, care estimează, pentru acest an, restrângerea deficitului de cont curent la 13,6% din PIB, de la aproape 14% din PIB în 2007.
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro