Poate ca cel mai tonic aspect din filosofia lui James este perspectiva sa despre ce este si ce inseamna cu adevarat filosofia. James i-a deranjat pe unii si i-a atras pe ceilalti tocmai pentru ca a venit cu ideea inovatoare de a refuza sa trateze filosofia ca pe un amuzament nefolositor sau ca pe o „gimnastica intelectuala”, si a cerut in schimb sa se intocmeasca o legatura rationala intre „teoriile” sustinute de filosofii profesionisti in amfiteatre si credintele in functie de care fiintele umane traiesc in lume.
Asa cum vointa de a trai este cauza principala a cunoasterii reale, tot asa tipul de viata pe care dorim sa o traim trebuie sa determine “teoria†noastra despre cosmos. O teorie despre cosmos nu are valoare daca nu este de asemenea un mod de viata. Credinta fara fapte nu este nici macar credinta, iar credinta la care James sustine ca avem dreptul, nu trebuie sa fie negare a indoielii, ci curajul care este dispus sa se confrunte cu riscuri reale. Astfel, unul dintre meritele sale este acela de a fi facut din virtutea curajului temelia intregii vieti a omului, atat morale cat si intelectuale.
William James (1842-1910), fratele romancierului Henry James si al diaristei Alice James, reprezinta o figura care se integreaza foarte bine atat in istoria filosofiei, cat si in cea a psihologiei si a filosofiei (si psihologiei) religiei. Contributiile sale in primele doua domenii (in filosofie, prin promovarea pragmatismului, iar in psihologie a functionalismului) i-au asigurat o recunoastere internationala binemeritata. Printre … » citeste tot comunicatul pe LivePR.ro – Acum la Editura Herald, Vointa de a crede …
