Acoperisul verde poate fi un fenomen mai nou in multe locuri, dar norvegienii il folosesc de sute de ani. Unii au flori amestecate cu iarba, altii isi planteaza chiar si copaci mici.
Acoperisurilor verzi au multe avantaje, cum ar fi faptul ca ele ajuta la stabilizarea case, ofera o izolatie excelenta si sunt foarte rezistente.
Acoperisurile cu verdeata din Norvegia au devenit o traditie de lunga durata, datand inca din Evul Mediu si fiind in zonele rurale acoperisuri universale pana la inceputul secolului al 18-lea.
Ulterior, tigla a inlocuit treptat vegetatia de pe case in cele mai multe zone.
De cativa ani insa, traditia autohtona a fost reinviata, iar beneficiile acoperisurilor verzi au fost reiterate, stimuland interesul constructorilor, potrivit publicatiei Inhabitat.
O alta cauza a fost miscarea conservatoare, care a facut ca multe institutii culturale si comerciale sa integrat aceste acoperisuri in designul lor, ca o alternativa la materialele moderne.
In fiecare an, incepand cu anul 2000, un premiu a fost acordat cel mai bun proiect acoperis verde in Scandinavia de catre consiliul de administratie al Asociatiei Green Roof scandinave.
Verdeata pe caminele din Regie
Acoperisurile verzi pot economisi in multe feluri energia necesara unei cladiri, fiind excelente in izolarea acesteia. Practic, o casa cu iarba deasupra va fi intotdeauna mai racoroasa pe timp de vara si mai calduroasa iarna. Daca un acoperis din bitum poate ajunge foarte usor in timpul verii pana la 80 grade, un strat de sol deasupra si cu plante care ii tin umbra asigura o temperatura ce nu depaseste valorile aerului de afara.
In Romania, o initiativa oficiala de inverzire a acoperisurilor a apartinut primarului Sorin Oprescu, care a propus un proiect pilot pentru 35 de cladiri din Complexul de camine studentesti Regie.
Primaria Capitalei a organizat anul trecut o licitatie pentru realizarea unui studiu care sa determine in ce fel poate reduce verdeata de pe cladiri poluarea din oras.
» Preluat de pe LivePr.ro – Acoperisul verde izolarea termica a secolului XXI
