Studiile climatice – asigura elementele necesare cunoasterii conditiilor de clima solicitate de catre culturile agricole, compararii acestori cerinte cu cele existente in cadrul unei zone geografice, iar pe baza constatarii diverselor abateri (inclusiv cele cu privire la deficitul de apa) stabilirea regimului de irigatie.
Studiile climatice se elaboreaza pe baza datelor statistice colectate de la reteaua de statii meteorologice din zona, pe o perioada de minim 15-20 ani, si trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente de analiza:
- regimul temperaturii aerului, cu referire la mediile lunare si anuale pe intreaga perioada, constanta termica, indicele termic, suma anuala a temperaturilor ≥ 0, 10, 150 C, data medie calendaristica de producere a primei si ultimei zile cu temperaturi medii zilnice ≥ 0, 10, 150 C, temperaturile maxime si minime absolute, intervalele cu inghet, adancimea de inghet a solului;
- regimul precipitatiilor, cu referire la cantitatile medii lunare si anuale pe intreaga perioada, cantitatile maxime de precipitatii in 24 ore, cantitatile medii pe durata intervalului de vegetatie, frecventa si durata perioadelor secetoase, cantitatile medii lunare si decadale de precipitatii cu asigurare de 80 %;
- regimul vanturilor din perioada de vegetatie, cu referire la viteza si frecventa lunara a vantului pe directiile cardinale;
- regimul umiditatii aerului, din perioada de vegetatie, cu referire la umiditatea medie lunara pe intreaga perioada;
-regimul lunar al radiatiei solare, cu referire la radiatia globala si durata efectiva de stralucire a Soarelui.
Studii hidrologice se efectueaza in vederea stabilirii posibilitatilor de alimentare cu apa a sistemelor de irigatie din surse naturale, calitatii apei din sursele de alimentare si a debitelor disponibile. Studiile hidrologice se elaboreaza pe baza datelor statistice colectate de la reteaua de statii hidrologice si posturi hidrometrice amenajate de-a lungul cursului de apa avut in vedere ca posibila sursa de alimentare din zona, pe o perioada de minim 15-20 ani. Acesta trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente de analiza:
-debitele caracteristice, cu referire la debitele maxime, medii si minime la diferite asigurari de calcul, in functie de normativele in vigoare si frecventa acestora;
-nivelurile caracteristice, cu referire la nivelurile maxime, medii si minime la diferite asigurari (0,1 %, 0,5 %, 1 %, 2 %, 5 %, pentru niveluri maxime, si 80 %, 95 %, 97 %, 99 %, pentru niveluri minime);
-cheile limnimetrice pentru toata gama de debite in sectiunile studiate;
-alte elemente hidrice, cu referire la undele de viitura si caracteristicile acestora, coeficientul de rugozitate pentru albia minora si majora, dinamica albiei in zona prizei si a emisarilor, debitul solid corespunzator diferitor asigurari, regimul gheturilor;
-calitatea apei de irigatie, cu referire la continutul in saruri (g/l) si variatia temporala a acesteia; in vederea stabilirii calitatii apei pentru irigatie se folosesc mai multe metode: coeficientul Priklonski, indicile S.A.R – sodium absorbtion ratio, clasificarea in functie de continutul absolut de saruri.
Studiile hidrogeologice se efectueaza in vederea stabilirii regimului apei subterane si evolutia acestora dupa introducerea irigatiilor. Acestea au ca scop si identificarea sursei de apa subterana pretabila pentru utilizarea in irigatii, stabilirea pierderilor de apa prin infiltratii din cadrul terenurilor agricole irigate, elaborarea prognozei hidrogeologice, definirea masurilor speciale ce se impun a fi luate in vederea prevenirii fenomenelor de saraturare si inmlastinire a solului.
Nivelul apei freatice influenteaza in mod direct regimul de irigatie datorita faptului ca acesta se constituie intr-o sursa complementara de umiditate pentru culturile agricole pe perioada de seceta. Astfel, terenurile agricole cu nivel ridicat al apelor freatice (adancimi de 1 - 2 m) vor fi mai putin irigate prin sistemele de suprafata, datorita aportului de umiditate realizat prin reteaua capilara a solului din panza freatica, pe cand terenurile agricole cu adancime mare a acesteia vor fi irigate corespunzator, in conformitate cu deficitul de umiditate constatat.
Studiile hidrogeologice se realizeaza pe baza observatiilor directe si trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente de analiza:
-planuri cu izofreate, care pun in evidenta adancimea apei freatice si delimiteaza teritoriul studiat pe zone cu diferite adancimi de 1 - 2 m, 2 - 3 m, 5 - 10 m si peste 10 m;
-planuri de zonare a debitelor si directiei de curgere, care pun in evidenta debitele apelor freatice (din 10 in 10 l/s), directia de curgere si indica punctele cele mai favoravile de executie a captarilor de apa pentru irigatie;
-regimul nivelurilor apelor subterane, care pune in evidenta modul de fluctuatie a nivelui apei freatice in raport de caracteristicile de stare a surselor de alimentare a panzei freatice (aflux din alte panze freatice situate la cote mai inalte, infiltratii din reteaua hidrografica si directe din precipitatii);
-alte elemente hidrogeologice, cu referire la granulometria rocilor din panza freatica, coeficientul de infiltratie al apelor de suprafata;
-calitatea apei freatice, cu referire la continutul in saruri (g/l) si variatia temporala a acesteia. Determinarea calitatii apei freatice pentru irigatii se va realiza in conformitate cu metodologia de determinare a calitatii apei pentru sursele de suprafata (vezi metoda continutul absolut de saruri).
Studiile pedologice se efectueaza in vederea stabilirii metodei de udare, tipul de amenajare si calculul regimului de irigatie.
De asemenea, studiile pedologice trebuie sa puna in evidenta regimul hidrosalin (adancimea critica si potentialul de salinizare a solului), bilantul apei din sol, fertilitatea naturala si necesarul de ingrasaminte, prognoza evolutiei solurilor dupa irigare si tipologia masurilor ameliorative ce se impun a fi luate.
Studiile pedologice se realizeaza pe baza observatiilor directe, si trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente de analiza:
-tipurile de sol, cu precizarea repartitiei spatiale a tipurilor de sol (harta solurilor), gruparea hidroameliorativa si caracterizarea starii mecanice a acestuia la diferite adancimi;
-gradul de fertilitate, cu precizarea bonitatii solului in functie de fertilitatea acestuia (harta bonitarii) si delimitarea unitatilor teritoriale omogene;
-indicii hidrofizici, cu prezentarea starii hidrofizice a solului la diferite adancimi (0 - 0,5 m, 0,5 - 1,0 m, 1,0 - 1,5 m);
-bilantul apei din sol, cu precizarea valorilor cantitative si regimul elementelor ce compun ecuatia bilantului apei din sol;
-compozitia chimica, cu precizarea caracteristicilor chimice ale solului in functie de tipurile prezente la nivelul zonei studiate.
Studiile topografice se efectueaza in vederea stabilirii configuratiei suprafetei terestre si a incarcaturii acestua cu elemente de factura naturala (configuratia retelei hidrografice suprafete forestiere arii umede etc.) si antropica (infrastructuri teritoriale, asezari, structura utilizarii terenului etc.).
Planurile topografice reprezinta suportul elaborarii configuratiei spatiale a sistemului de irigatie si stabilirii amplasamentului pentru priza de captare, numarul de statii de pompare necesare ridicarii apei la nivelul terenului agricol irigat, lungimea si traseul canalelor de aductiune, pozitia nodurilor de distribuire a apei etc.
Studiile topografice se realizeaza pe baza planurilor existente, a ridicarilor topografice directe in teren, si se materializeaza la nivelul unui nou plan topografic actualizat. Acesta trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente de analiza:
-baza geodezica – reprezentata pe plan prin puncte de triangulatie, repere de nivelment;
-punctele de nivelment – cu prezentarea curbelor de nivel trasate la echidistante in functie de scara hartii si a punctelor de nivelment cu cotele altitudinale;
-reteaua hidrografica – cu prezentarea configuratiei acesteia, ariilor umede si mlastinoase, lacuri;
-acoperirea cu vegetatia naturala a terenului – cu precizarea ariilor ocupate cu vegetatie forestiera (precizarea speciei de arbori, inaltimii medii, diametrului si densitatii arborilor), hidrofila, halofila;
-reteaua infrastructurilor teritoriale – cu precizarea configuratie drumurilor, cailor ferate, retelelor de transport a energiei electrice si telecomunicatii, statii de transformare a energiei electrice, retelelor de transport prin conducte amplasate la suprafata solului sau in subteran, camine de vizitare, reteaua de canalizatie, diguri, poduri etc.;
-categoriile de folosinta a terenului – cu precizarea limitelor de proprietate si a tipului de folosinta (arabil, pasuni, fanete, vii, livezi, terenuri neproductive si degradate, cariere, balastiere);
-delimitarea ariilor afectate de fenomene de risc – cu precizarea suprafetelor afectate de inundatii generate de reteaua hidrografica sau prin ridicarea panzei freatice, alunecari de teren, tasari etc;
-pozitia profilelor longitudinale si transversale ridicate.
In afara de planul topografic al situatiei existente se mai elaboreaza si alte categorii de planuri ce surprind situatii de detaliu in vederea stabilirii locatiei pentru diverse componente ale sistemului de irigatie.
Planuri de detaliu pentru nivelari – se elaboreaza pentru arii restranse, prin ridicari topografice, in vederea stabilirii indicilor de nivelare pentru irigarea prin scurgere sau inundare.
Planuri de detaliu pentru obiectivele existente in teritoriu – se elaboreaza, prin ridicari topografice, pentru toate obiectivele existente in cadrul teritoriului, compus din terenul agricol si ariile limitrofe acestuia, in care se implementeaza sistemul de irigatii.
Planuri de detaliu pentru captari de apa – cuprind ridicari topografice pentru albia minora si majora respectiv, ridicari batimetrice cu profile elaborate la o echidistanta de 100 m.
Profile longitudinale si transversale – se executa pe traseul vailor, canalelor, drumurilor, cailor, alte categorii de infrastructuri, in vederea prezentarii configuratiei spatiale a acestora si redarii formei geomerice a terenului.
Distantele dintre profilele transversale sunt indicate sa fie, dupa cum urmeaza: de 500 m in cazul raurilor si cailor de comunicatie; 250 m in ariile de confluienta hidrografica si intersectie a cailor de transport; 100 m de-a lungul canalelor si a altor constructii cu sectiuni uniforme.
Planurile topografice se elaboreaza la diverse scari, incepand cu 1:25 000, 1:5 000 in cazul planului general de situatie, mergand pana la 1:500, 1:200 in cazul planurilor de detaliu pentru amplasamentul satiilor de pompare, prizelor de captare, respectiv 1:100 in cazul profilelor longitudinale si transversale.
Studiile geotehnice – se elaboreaza in vederea stabilirii elementelor dimensionale ale constructiilor din pamant (canale, bazine, gropi de imprumut etc.) respectiv, cunoasterea conditiilor de fundare a statiilor de pompare si a constructiilor hidrotehnice anexe, amplasate de-a lungul retelei de canale.
Studiile se elaboreaza pe baza cartarilor geotehnice de suprafata efectuate in teren precum si cu ajutorul forajelor de prospectare, si se compun din urmatoarele planuri:
-Plan geotehnic – cu prezentarea pe categorii a naturii rocilor la diferite adancimi (cu precizari la adancimi de 1, 2, 3, 4 m), pantele si necesitatea consolidarii taluzurilor, tasarea probabila la ramblee, caracteristicile de fundare ale constructiilor, deformarilor posibile pe terenuri macroporice, conditiile de executare a excavatiilor pe terenuri instabile, tehnologii recomandate pentru executie, precizari cu privire la combaterea infiltratiilor etc.
-Profile geotehnice - constand in elaboratea de profile longitudinale, de-a lungul traseului viitoarelor canale, cu precizari suplimentare privind natura rocilor si tipului de lucrari de excavatie ce se impun a fi folosite in executia lor.
-Planuri de detaliu – insotite de grafice si fise de foraj pentru toate amplasamentele, pe care se vor construi statiile de pompare si constructiile hidrotehnice anexa la sistemului de irigatie.
Studiile agroeconomice – se elaboreaza in vederea prezentarii situatiei agroeconomice din zona in care se preconizeaza introducerea sistemului de irigatie pentru a servi la profilarea productiei agricole viitoare, in conditii de irigare.
De asmenea, se urmareste estimarea avantajelor economice ce decurg din aplicarea irigatiilor, tinand seama de cresterea productiei agricole si cheltuielile suplimentare ce se efectuieaza pentru intretinerea culturilor irigate.
Studiile agroeconomice cuprind urmatoarele tipuri de analize si date cu referile la terenul propus pentru echiparea cu un sistem de irigatii:
-prezentarea cadrului economic administrativ al terenului;
-structura de folosinta a terenului, suprafetele cultivate si structura planului de cultura;
-structura septelului de animale;
-productiile agricole obtinute;
-marimea pagubelor produse de fenomenul de seceta;
-cheltuielile anuale de infiintare si intretinere a culturilor, respectiv profitul net rezultat;
-ponderea populatiei active ocupata in agricultura si modul de utilizare a fortei de munca;
-tipul si valoarea investitiilor economice existente in zona;
-structura si distanta fata de piata de desfacere a produselor agroalimentare;
-structura parcului de utilaje si mijloace agricole de productie, existent.
» Preluat de pe LivePr.ro - Sisteme de irigatii
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro