Companiile farmaceutice din Statele Unite se confruntă cu două scenarii opuse pentru afacerile lor: „optimist" sau „pesimist"

In ciuda investiţiilor private şi publice puternice, indicatorii de sănătate din Statele Unite sunt sub medie, comparativ cu 12 cele mai avansate ţări.

Implementarea graduală a Programului Îngrijirii accesibile a îmbunătăţit accesul populaţiei la asigurările de sănătate la preţuri rezonabile. Un alt punct crucial menționat în programele candidaţilor la preşedinţia SUA este reducerea preţurilor la medicamentele costisitoare pe bază de rețetă. Trei falimente personale din cinci în SUA sunt din cauza datoriilor legate de asistenţa medicală, deoarece acoperirea acesteia rămâne inegală şi, spre deosebire de celelalte ţări avansate, companiile de medicamente pot stabili preţurile în mod liber. Acestea justifică costurile ridicate prin cheltuielile mari pentru cercetare și dezvoltare şi prin durata relativ scurtă a drepturilor primite pentru brevete la nivel mondial. În ciuda şocului din 2008 - 2009 pentru economia SUA, preţurile medicamentelor au continuat să crească, fără perioade de încetinire.

SUA este în prezent lider printre ţările avansate în ceea ce priveşte resursele pe care le investeşte în asigurările de sănătate (17,1% din PIB în 2014). În ciuda acestui lucru, rezultatele sunt mult sub standardele occidentale : speranţa de viaţă este mai mică, rata obezităţii este dublă, mortalitatea infantilă este mai mare şi există o prevalență ridicată a cel puţin două boli cronice în rândul seniorilor.

Un scenariu cu preţuri mai mici ale medicamentelor este puţin probabil pe termen scurt

Guvernul federal consideră că este dificil să controleze preţul medicamentelor (contrar sistemelor publice europene), din cauza fragmentării plătitorilor și a puterii scăzute de negociere. În plus, Îngrijirea Accesibilă acoperă doar dezvoltarea asistenţei medicale şi nu are scopul de a reduce preţurile medicamentelor.

Coface prevede, astfel, două scenarii ale preţurilor medicamentelor în Statele Unite.

Pe termen scurt, Coface prevede o creştere a preţurilor de 9,3% până la finalul lui 2016 (după 7,2% în 2015 şi 8,5% în 2014), în principal datorită intrării pe piață a medicamentelor de specialitate, extrem de costisitoare pe piaţă. În acest context favorabil pentru companiile de medicamente, Coface actualizează sectorul farmaceutic Nord American la „risc scăzut".

Pe termen lung, presupunând că sistemul va fi reformat (o posibilitate care este din ce în ce mai discutată), potenţiala scădere a preţurilor ar avea un impact pozitiv asupra pacienţilor, dar ar reduce profitabilitatea producătorilor. Un exemplu care ilustrează acest punct este cel referitor la preţurile franceze (situate în intervalul scăzut al celor practicate în Europa) - dacă ar fi aplicate în Statele Unite, veniturile din medicamentul Harvoni ar scădea cu 45%.
Efectul asupra cercetării şi dezvoltării ar fi de asemenea semnificativ. Având în vedere faptul că prețurile aducerii unei molecule pe piață este situat între 1 și 1,5 MLD USD, o reducere a prețului ar putea declanșa scăderi considerabile ale cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea. Impactul ar fi și mai mare în cazul în care compania a avut o amprentă mare în Europa (unde preţurile sunt stabilite prin intermediul sistemelor de sănătate publică), și ar reduce astfel stimulentul de a investi în cercetare și dezvoltare.